Câteva asemănări tulburătoare între operaţiunile de cosmetizare ale KGB-ului după eşecul loviturii de stat de la Moscova din 1991 şi operaţiunea de salvare a Securităţii după executarea cuplului Ceauşescu la Târgovişte în 25.12.1989:
În faţa camerelor de televiziune din toată lumea, Mihail Gorbaciov a declarat că va desfiinţa KGB-ul, care a pus la cale puciul împotriva sa în încercarea de a salva vechea nomenclatură de reformele inerente. Pe 26 decembrie, Ion Iliescu a acuzat Securitatea de loialitate faţă de Ceauşeşti şi a declarat oficial, ca lider al Revoluţiei că va desfiinţa această organizaţie criminală.
Nici Gorbaciov, nici Iliescu nu au prezentat structurile organizatorice şi schemele direcţiilor care se ocupaseră de poliţia politică, ci s-au limitat în a prezenta publicului câteva dosare „confiscateˮ.
Preşedintele rus îl numeşte la conducerea noului serviciu secret denumit FSB pe Vladimir Bakatin, fără a preciza nimănui că el, de fapt, făcea parte ca ofiţer pe deplin conspirat din Direcţia a V-a a KGB (poliţia politică), iar Ion Ilici Iliescu îl numeşte pe Virgil Măgureanu în fruntea SRI, şi el ofiţer acoperit al Direcţiei I din DSS (poliţie politică).
Atât Bakatin cât şi Măgureanu şi-au trimis băieţii să studieze în SUA, afirmând că ei sunt vechi şi fideli susţinători ai valorilor occidentale, primul declarându-se îndrăgostit iremediabil de jazz, iar al doilea afirmând că discul său preferat este Blue Pyramid (album al unei trupe hard rock).
Noul nume în care s-a deghizat KGB-ul este: Serviciul Interrepublican de Securitate, iar DSS-ul ceauşist devine Serviciul Român de Informaţii, ambele denumiri fiind asemănătoare cu omologul american FBI.
Deşi au afirmat că se află la conducerea unor noi instituţii de securitate, atât Bakatin cât şi Măgureanu au ascuns faptul că numărul vechilor ofiţeri nu s-a schimbat dramatic. De exemplu, doar 36 din cei 486.000 de ofiţeri superiori ai KGB au fost înlocuiţi, iar din cadrul SRI, au fost înlăturaţi doar 2% dintre ofiţerii cu funcţii de conducere.
Virgil Măgureanu a publicat la începutul anilor ’90 Cartea Albă a Securităţii în care încearcă să demonstreze că doar un departament din fosta Securitate s-a ocupat cu poliţia politică şi alte fapte reprobabile împotriva poporului român, şi că restul ofiţerilor au fost patrioţi ce trebuie păstraţi în noua structură. Vladimir Maelnikov, prim adjunct al Centrului de Presă al noului KGB a afirmat că doar o parte insignifiantă din KGB, cea condusă de pucistul Vladimir Kriucikov au reprezentat ruşinea acestui nobil serviciu care s-a aflat, altminteri, tot timpul în slujba poporului rus, apărându-i drepturile şi interesele.
După nişte procese sumare şi câteva luni petrecute în arest, toţi ofiţerii KGB au fost eliberaţi pe motive de sănătate, ceea ce s-a întâmplat şi cu generalul Iulian Vlad şi ceilalţi şefi ai securităţii române.
Frâiele economiei fostului URSS au încăput în mâinile experimentaţilor ofiţeri KGB, însuşi preşedintele Elţîn fiind rezident KGB până în 1991, iar în România, lucrurile au mers în paralel, Ion Iliescu fiind agent KGB.
Sursa: codulluioreste.ro
Citiţi şi:
Despre securiștii de ieri și de azi (I)
Arhiva Mitrohin şi istoria secretă a KGB (I)
yogaesoteric
16 decembrie 2015