Boala ce trece adeseori neobservată și care ucide anual mai mulţi oameni decât toate epidemiile la un loc
„Este o catastrofă care se desfăşoară cu încetinitorul”
De cele mai multe ori, celor responsabili le este greu să observe lucrurile care evoluează cu încetinitorul. Poate că dacă „epidemia” de obezitate ar evolua mai rapid, ar primi şi ea un răspuns de urgenţă precum Ebola, virusul Zika sau alte epidemii care au lovit lumea în ultimii ani.
Două studii recente ale Asociaţiei pentru Boli Neinfecţioase, publicate în binecunoscutul jurnal medical britanic The Lancet, reamintesc faptul că impactul pe care obezitatea îl are la nivel global face ca toate celelalte epidemii să pară nesemnificative. Impactul poate creşte, având în vedere că se înregistrează din ce în ce mai multe decese cauzate de obezitate – peste 3,4 milioane pe an.
Obezitatea este descrisă de specialişti ca fiind „o catastrofă care se desfăşoară cu încetinitorul”. Obezitatea este din ce în ce mai frecventă şi în România. 52.868 de cazuri noi de obezitate au fost înregistrate în anul 2014 la medicii de familie din ţara noastră, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii. De asemenea, 3 din 10 copii şi adolescenţi sunt supraponderali şi 8% dintre ei sunt obezi. România ocupă locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte obezitatea infantilă.
Unul dintre cele două studii confirmă faptul că obezitatea şi supraponderabilitatea sunt două probleme globale, în plină expansiune, chiar şi în cazul unor ţări care aveau în trecut un deficit de hrană. În cadrul studiului au fost analizate schimbările indicelui de masă corporală din 1.698 de cercetări asupra a 19,2 milioane de adulţi din 200 de ţări. Datele au fost colectate în perioada 1975 – 2014. Cercetătorii au arătat că indicele de masă corporală s-a modificat în această perioadă de timp atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor.
Pentru prima categorie, indicele a crescut de la 22,1 la 24,4 kg/m2, în timp ce pentru a doua categorie creşterea a fost de la 21,7 la 24,2 kg/m2.
Indicele de masă corporală mediu la bărbaţi a înregistrat cel mai scăzut nivel în Africa centrală şi în Asia (21,4 kg/m2), cel mai ridicat nivel înregistrându-se în Polinezia şi Micronezia (29,2 kg/m2). În cazul femeilor, cifrele minime au fost semnalate în Asia de sud (21,8 kg/m2), iar cele maxime s-au regăsit în aceeaşi zonă ca în cazul bărbaţilor.
În perioada analizată, prevalenţa obezităţii s-a triplat, de la 3,2% la 10,8% în rândul bărbaţilor şi s-a dublat în cazul femeilor, ajungând de la 6,4% la 14,9%. În ceea ce priveşte prevalenţa subponderabilităţii, aceasta a scăzut de la 13,8% la 8,8% în cazul bărbaţilor şi de la 14,6% la 9,7% în cazul femeilor.
422 milioane de oameni suferă de diabet în întreaga lume
Celălalt studiu a arătat creşterile substanţiale în ceea ce priveşte numărul bolnavilor de diabet la nivel mondial din 1980 până în 2014. În cadrul acestei cercetări au fost incluşi 4,4 milioane de oameni. Principalul factor care conduce la instalarea diabetului de tip 2 este obezitatea.
Studiul arată că între 1980 şi 2014 prevalenţa diabetului s-a dublat de la 4,3% la 9% în cazul bărbaţilor, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul femeilor, cu o creştere de la 5% la 7,9%. Per total, numărul adulţilor care suferă de diabet la nivel global a crescut de patru ori, ajungând de la 108 milioane la 422 milioane de bolnavi. În 2014, cea mai scăzută rată a bolnavilor de diabet se înregistra în nord-vestul Europei. Cele mai multe cazuri se înregistrează în Micronezia şi Polinezia, urmate de Malaezia şi Africa de nord şi central-estică.
Chiar dacă nu toate cazurile de diabet sunt provocate de obezitate, acesta este factorul major în cazul celor mai comune tipuri de diabet. De asemenea, efectele secundare ale acestei afecţiuni sunt probleme cardiace, accidente vascular-cerebrale sau boli ale rinichilor.
Margaret Chan, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a afirmat că greutatea excesivă, îmbătrânirea şi creşterea populaţiei au provocat în ultimii ani o creştere a numărului de cazuri de diabet în întreaga lume şi a avertizat că trebuie luate măsuri drastice pentru reducerea factorilor de risc, dar şi pentru îmbunătăţirea tratamentului şi metodelor de îngrijire.
În ultimii ani, atenţia asupra problemei obezităţii s-a concretizat doar sub forma unor diete personalizate, individuale şi nu au fost luate măsuri la nivel global.
52.868 de români obezi în 2014
Obezitatea este din ce în ce mai frecventă şi în România. 52.868 de cazuri noi de obezitate au fost înregistrate în anul 2014 la medicii de familie din ţara noastră, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii. Studiul Obezitatea în România (ORO), din vara anului 2014, arată că 21,3% dintre românii de peste 18 ani suferă de obezitate.
Potrivit acestui studiu, rata obezităţii creşte odată cu vârsta, astfel că în timp ce la adulţii de până în 39 de ani obezitatea este prezentă la 9,9% dintre aceştia, procentul creşte la 30,1% la grupa de vârstă 40-59 ani şi ajunge la 41,6% la persoanele peste 60 ani. Potrivit aceluiaşi studiu, obezitatea afectează 23% dintre bărbaţi, faţă de 20,3% dintre femei.
Cum ne putem feri de obezitate şi de complicaţiile pe care le generează ea? Medicii recomandă, în primul rând, abordarea unui stil de viaţă sănătos în care să ştim să ne raportăm la mâncare, în principal la cantitatea pe care o consumăm, dar și la calitatea ei. De asemenea, este important să ne mişcăm cât mai mult, mai ales în timpul liber când avem tendinţa să fim extrem de sedentari.
„Menţinerea unui stil de viaţă sănătos poate preveni apariţia excesului ponderal şi a obezităţii. Astfel, este indicată o dietă echilibrată, cu un aport adecvat de calorii pentru vârstă şi sex. Se preferă fructele, legumele proaspete, cerealele integrale, carnea slabă, laptele şi produsele lactate degresate. Se limitează consumul de grăsimi de origine animală, consumul de carne roşie şi a dulciurilor concentrate. Se indică activitate fizică cu evitarea sedentarismului în timpul liber”, explică medicul Nicoleta Dumitru de la Institutul Parhon.
Atunci când în cazul unei persoane obezitatea atinge cote care nu mai pot fi controlate prin reducerea cantităţii de mâncare şi prin practicarea sportului, pacienţii sunt obligaţi să apeleze la chirurgia bariatrică. Aceasta presupune micşorarea stomacului şi modificarea modului de funcţionare a intestinelor, astfel încât corpul să nu mai fie capabil să absoarbă atât de mulţi nutrienţi.
„Este o metodă dramatică, dar ca orice problemă pe viaţă şi pe moarte, decât să mori, mai bine să ţi se neutralizeze tubul digestiv ca să nu mai poţi să te îngraşi”, este părerea Mihaelei Bilic despre această operaţie.
Medicul susţine că această situaţie poate fi evitată dacă fiecare dintre noi învaţă să mănânce doar atunci când organismul o cere. Este important să evităm să mâncăm pe fond de stres şi, de asemenea, este o greşeală să eliminăm din dieta noastră anumite alimente pe motivul că îngrașă.
„Aproape nimic din ce mâncăm nu este nesănătos dacă mâncăm cu moderaţie. Deci, nu alimentele ne fac să ne îngrăşăm, ci cantitatea în care le consumăm. Şi, în momentul în care mâncăm, dacă noi nu mâncăm de foame, ci mâncăm emoţional, mâncatul emoţional nu are limite”, explică Mihaela Bilic.
Citiţi şi:
Obezitatea – o nouă epidemie mondială?
Cum poţi avea o zi reuşită: cura cu apă călduţă cu lămâie şi miere
yogaesoteric
27 mai 2016