Brzezinski despre Rusia: Ne aflăm deja într-un Război Rece

Fostul consilier al Securităţii Naţionale din Statele Unite, Zbigniew Brzezinski, crede că Occidentul trebuie să se opună Rusiei în Ucraina. „Trebuie să facem să fie foarte costisitor pentru ruşi să-şi folosească forţa”, spune el într-un interviu acordat revistei Der Spiegel.
Rusia vrea să-şi extindă arsenalul rachetelor sale intercontinentale. Statele Unite intenţionează să constituie baze cu armament greu în statele membre NATO din Estul Europei. În plus, Washingtonul ia în considerare noi rachete nucleare de croazieră în Europa, ca răspuns la aşa-zisa violare de către Rusia a Tratatului de reducere a armelor. Criza din Ucraina ameninţă să se extindă.
În interviu, Zbigniew Brzezinski, fost consilier pentru Securitate Naţională al preşedintelui american Jimmy Carter, vorbeşte despre noul Război Rece.
În vârstă de 87 de ani, în prezent Brzezinski lucrează la Centrul de Studii Strategice Internaţionale din Washington D.C.

– Domnule Brzezinski, suntem martorii începutului unui nou Război Rece între Rusia şi Statele Unite?
– Deja ne aflăm într-un Război Rece. Din fericire, este încă puţin probabil ca el să devină fierbinte.

– Ultimul Război Rece a durat mai mult de 40 de ani. Să dureze acesta tot atât de mult?
– Nu cred. Lucrurile evoluează mult mai repede. Presiunile din afară se resimt mult în interior. Dacă acesta continuă şi dacă Ucraina nu se prăbuşeşte, presiunile interne din Rusia îl vor forţa pe oricine va avea responsabilitatea să exploreze şi să aleagă între alternative. Din fericire, Putin este suficient de inteligent pentru a şti că este mai bine să exploreze din timp alternativele, pentru a nu fi prea târziu.

– Este suficient de deştept?
– Este foarte greu să spui asta. El are ceea ce americanii numesc inteligenţă, care este un fel de isteţime instinctivă. Este cu adevărat sofisticat. Mă întreb de ce el antagonizează aproape deliberat peste 40 de milioane de oameni dintr-o ţară din apropierea sa, care până de curând nu manifestau nicio ostilitate faţă de Rusia.

– Credeţi că este bine ca Statele Unite să trimită armament greu în Estul Europei şi în statele baltice? Credeţi că este corect să fie trimise trupe şi armament într-o ţară şi să începi un război limitat după ocuparea unui teritoriu al acesteia?
– Vorbiţi despre acţiunile Rusiei în Ucraina. Trebuie văzute ambele părţi. Este o problemă de acţiune şi reacţiune. Nu doresc un război, dar nu voi fi intimidat de argumentul că, dacă noi răspundem simetric acţiunilor unilaterale ale celeilalte părţi, vom fi provocatorul şi precipitantul unui război.

– Dar nu joacă NATO pe mâna propagandei antioccidentale a lui Putin?
– Înseamnă că nu i se permite NATO să trimită trupe pe teritoriile statelor membre când ceva potenţial periculos se întâmplă în apropiere?

– Chestiunea este dacă este înţelept politic, deoarece sprijinul ar putea proveni din interior.
– Este exact argumentul care ar putea fi prezentat referitor la reacţia de reţinere atunci când Hider a invadat Sudeţii sau când a anexat Austria.

– Îl comparaţi pe Putin cu Hitler?
– Cred că există unele asemănări, dar şi unele diferenţe. Hitler n-a fost niciodată îndeosebi de interesat ca personal să se îmbogăţească. Putin este deosebit de interesat să facă o mulţime de bani şi aceasta introduce o perspectivă diferită. Dar ceea ce este deosebit de periculos este faptul că el este un jucător.

– Să ne imaginăm un scenariu în care Rusia invadează țările baltice. Va intra NATO în război?
– Desigur. Dacă Rusia invadează statele baltice. Acesta este scopul NATO, nu-i aşa? Nu putem spune lumii: „Nu are importanţă ce spunem”. Aceasta ar fi un pic asemănător cu afişarea unui anunţ la uşa de la intrare a locuinţei, pe care scrie: „Suntem plecaţi, uşile nu sunt încuiate”. Credeţi că ar fi o strategie inteligentă de securitate?

– Conform unui recent sondaj al Centrului de cercetări, 58% din populaţia Germaniei nu crede că Berlinul ar trebui să folosească forţa militară pentru a apăra un membru NATO, dacă ar fi atacat de Rusia.
– L-am văzut. Ce procent din germani ar spune că, dacă Germania ar fi atacată, Statele Unite n-ar trebui să o apere?

– Probabil că majoritatea ar spune că Statele Unite ar trebui să-i ajute.
– Desigur. Aceasta este natura umană. De aceea nu mă îngrijorează astfel de lucruri, deoarece natura omului se schimbă după cum se modifică circumstanţele. Iată-i pe lituanieni, acestă mică ţară. Tocmai au anunţat că se vor apăra singuri. Aceasta ar face de ruşine Germania. De fapt, cred că şi Germania ar lupta. Cred că doamna Merkel ar lupta. Şi opoziţia ar lupta.

– În conflictul din Ucraina, preşedintele Barack Obama a permis cancelarului Merkel să preia conducerea. Este o opţiune bună?
– Cred că doamna Merkel face o treabă extrem de bună. De asemenea, Obama are alte câteva probleme, precum cele din Orientul Mijlociu.

– Merkel crede că trimiterea de armament în Ucraina este o cale greşită. Ea nu crede că există o soluţie militară la criză. Ce credeţi dvs?
– Noi ar trebui să facem să fie deosebit de costisitor pentru ruşi să folosească forţa. Cred că ar avea sens să dăm arme defensive ucrainenilor, precum mortiere şi rachete antitanc, pentru apărarea marilor oraşe. Dacă se doreşte ocuparea unei ţări mari, trebuie să cucereşti marile oraşe. Iar cucerirea marilor oraşe este extrem de costisitoare, dacă populaţia doreşte să le apere.

– Vedeţi o soluţie potenţială a crizei care să poată evita escaladarea tensiunilor în viitor?
– Cred că rezultatul final al acestei crize trebuie să fie obţinut pe baza unei reconcilieri, iar cadrul fundamental pentru o asemenea reconciliere ar fi aplicarea în Ucraina a aceloraşi aranjamente care au asigurat stabilitate şi pace pentru un număr de decenii între Rusia şi Finlanda. Ucraina ar trebui să fie liberă să-şi aleagă identitatea sa politică, filosofia sa politică şi să-şi formeze instituţii statale prin legături strânse cu Europa. Însă, în acelaşi timp, Rusia ar trebui să fie asigurată în mod credibil că Ucraina nu va deveni membră NATO. Cred că aceasta este formula unei soluţii.

– În anii recenţi am aflat o mulţime de lucruri despre NSA. Când eraţi consilier de Securitate Naţională, l-a ascultat NSA pe cancelarul german Helmut Schmidt?
– Am un simţ al responsabilităţii pentru fosta mea poziţie guvernamentală şi de aceea nu voi discuta acest subiect.

Traducere şi adaptare de Wilhelm Schreiber

Citiți și:

Al doilea război rece a început: SUA şi NATO provoacă deliberat Rusia pentru a declanşa al III-lea Război Mondial

Armele high-tech americane au început să fie blocate în mai multe zone ale lumii

yogaesoteric
28 septembrie 2015