Ca să-l apere pe Ionuţ Matei, ICCJ a atacat avocaţii şi jurnaliştii

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie condusă de judecătoarea Corina Corbu a pierdut contactul cu realitatea.

În loc să îşi facă ordine în ograda proprie astfel încât să nu mai fie posibile execuţii judiciare şi să nu mai existe judecători care judecă fără a avea depus jurământul de judecător, instanţa supremă a lansat un atac la adresa avocaţilor şi jurnaliştilor doar ca să îl apere pe judecătorul Ionuţ Matei şi pe ceilalţi membri ai „Completului negru” care au pronunţat scandaloasa decizie de condamnare a avocatului Robert Roşu în dosarul „Ferma Băneasa”.

După o întrunire a Adunării Generale a judecătorilor de la Înalta Curte, instanţa supremă a emis în data de 16 aprilie 2021, un comunicat de presă în care acuza protestele avocaţilor şi dezvăluirile jurnaliştilor în legătură cu mascarada judiciară din cazul „Ferma Băneasa”.

În acest sens, judecătorii ICCJ se arătau lezaţi de dezbaterile publice referitoare la decizia din dosarul „Ferma Băneasa” şi se plângeau de aşa-zise agresiuni mediatice la adresa judecătorilor din „Completul negru” care l-au condamnat pe Robert Roşu, în speţă Ionuţ Matei, Alina Ioana Ilie şi Florentina Dragomir (judecătoare care judecă fără să aibă la mapa profesională jurământul de judecător, conform CSM, situaţie faţă de care ICCJ nu a înţeles să reacţioneze).

Chiar dacă nu menţionează numele celor trei judecători, este evident că trimiterea este la aceştia, atât timp cât comunicatul a fost emis ca urmare a revoltei generate de condamnarea din dosarul „Ferma Băneasa”.

De asemenea, instanţa supremă a susţinut că protestele avocaţilor împotriva simulacrului judiciar din dosarul „Ferma Băneasa” ar fi fost de natură să afecteze independența judecătorilor de la Înalta Curte, dar nu doar atât, ci şi a autorităţii judecătoreşti în ansamblu.

Interesant este că în comunicatul ICCJ nu se precizează câţi judecători au fost de acord cu emiterea acestui comunicat şi câţi s-au opus, în condiţiile în care din informaţiile primite de Lujuau existat magistraţi care au îndemnat la rezervă, fiind conştienţi că printr-o asemenea reacţie instanţa supremă îşi pierde şi mai mult credibilitatea.

Iată comunicatul ICCJ:

„Având în vedere continuarea manifestărilor în spaţiul public ale organizaţiilor profesionale ale avocaţilor, cu privire la hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-o cauză penală, manifestări reflectate mediatic şi conţinând discursuri publice de natură să afecteze independența judecătorilor instanţei supreme şi a autorităţii judecătoreşti, în ansamblul său, Adunarea Generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrunită în şedinţa din 15.04.2021, a hotărât formularea următoarelor precizări, în scopul asigurării dreptului la libera informare a opiniei publice:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă supremă în ierarhia instanţelor judecătoreşti din România, având, potrivit dispoziţiilor art. 126 din Constituţia României şi art. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, rolul principal în exercitarea puterii judecătoreşti în cadrul democraţiei constituţionale, reafirmă, cu titlu de premisă, misiunea esenţială ce revine avocaţilor în administrarea procedurilor judiciare şi că respectul datorat activităţii acestora, atât de către organele judiciare, cât şi de societate, reprezintă o condiţie pentru existenţa statului de drept şi a unei societăţi democratice.

Totodată, aşa cum s-a arătat în comunicatul de presă al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 19.12.2020, principiile constituţionale care guvernează înfăptuirea justiţiei impun ca discursul public referitor la soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti şi considerentele pe care aceste soluţii se bazează să se caracterizeze, dincolo de contextul emoţional, prin rigoare, echilibru şi o minimă echidistanță din partea tuturor persoanelor implicate.

Aşadar, fără a putea fi negat dreptul fundamental la libera exprimare al oricărei persoane precum şi dreptul organizaţiilor profesionale de apărare a propriilor interese, modul de manifestare publică nu trebuie să contravină garanţiilor ataşate statutului de independenţă a judecătorilor, prin generarea unui climat de incertitudine juridică şi de neîncredere a publicului în actul de justiţie.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi asumă misiunea constituţională şi sunt conştienţi că justiţia nu este şi nu trebuie să fie populară, hotărârile judecătoreşti putând induce nemulţumiri, fie în rândul părţilor implicate în mod direct, fie în rândul societăţii.

În acelaşi timp înţeleg să respingă cu fermitate conduita publică de transpunere a dezbaterilor judiciare din sala de judecată în spaţiul public şi, cel mai grav, agresiunile mediatice la adresa judecătorilor care au soluţionat o cauză anume.

În acest context, reamintim că, în acord cu paragraful 25, teza a II-a din Avizul nr. (2013) 16 al Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni din cadrul Consiliului Europei, adoptat cu ocazia celei de a 14-a reuniuni plenare a acestui organism:

Libertatea de exprimare a avocaţilor are, de asemenea, limitele sale pentru a menţine, în conformitate cu articolul 10, paragraful 2 din Convenţie (Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale), autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Respectul faţă de colegii de breaslă şi respectul pentru statul de drept precum şi contribuţia pentru o bună administrare a justiţiei – principiile (h) şi (i) din Carta principiilor esenţiale ale avocatului european a CCBE (Consiliul Barourilor Europene) – impun abţinerea de la critici abuzive faţă de colegi, a judecătorilor individuali şi a procedurilor şi hotărârilor judecătoreşti.

De asemenea, în Recomandarea R (94) 12 privind independența, eficiența şi rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a afirmat că «în procesul decizional judecătorii trebuie să fie independenţi şi să poată acţiona fără niciun fel de restricţie, influență subiectivă, presiuni, ameninţări sau interferenţe, directe sau indirecte. Legea trebuie să prevadă sancţiuni clare împotriva persoanelor care încearcă să influenţeze deciziile judecătorilor în orice fel. (…) Judecătorii nu trebuie să fie obligaţi să raporteze despre felul în care au soluţionat un caz, niciunei persoane din afara sistemului judiciar».

În considerarea acestor principii, se impune ca manifestările publice ale tuturor membrilor societăţii, participanţi la procedurile judiciare sau nu, la adresa actului de justiţie, să asigure respectul datorat independenţei justiţiei şi autorităţii hotărârilor judecătoreşti definitive întrucât numai respectând aceste valori se pot asigura ordinea de drept şi echilibrul social, statul de drept şi supremaţia legii.

Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrunită la data de 15 aprilie 2021, conform prevederilor art. 28 lit.f) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”

Citiți și:
Intangibilul Matei – Judecătorul Ionuţ Matei de la Înalta Curte a fost subiectul a 29 de dosare disciplinare din 2012 până în prezent
Tăcerea UNBR a născut monştri – Avocata Cosmina Cerva a acuzat pasivitatea UNBR în faţa abuzurilor
Al cui eşti, Ionuţ Matei? (I)

yogaesoteric
13 ianuarie 2022