Cazul Gregorian Bivolaru, o situaţie singulară?

de Mihai Vasilescu

„Justiţia română este coruptă” sau „Justiţia română este aservită politic” sunt sintagme pe care le auzim tot mai des la televizor, în sondajele de opinie, în declaraţiile unor politicieni şi ale unor oficiali europeni. Statisticile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi raportul de ţară din octombrie 2004 arată că în fiecare an, circa 500 de persoane fac închisoare pentru fapte pe care în realitate nu le-au comis. Numărul de plângeri depuse împotriva statului român la CEDO a depăşit cifra record de 22.000.

Aceasta este realitatea din Justiţia română… şi atunci de ce cazul Gregorian Bivolaru este prezentat ca o situaţie singulară? A spune că este vorba doar de un caz izolat este un non-sens. Gregorian Bivolaru nu este nici pe departe singura persoană care, din cauza convingerilor sale, nu poate avea parte de un tratament corect în România. Ceea ce s-a petrecut cu el este doar aspectul culminant şi cel mai mediatizat al unei ample serii de abuzuri şi discriminări la care au fost şi sunt în continuare supuşi mii de practicanţi yoga din cadrul şcolii MISA.

Alte 25 de persoane se află într-o situaţie similară, inculpate fiind în acelaşi dosar de crimă organizată, pe care justiţia suedeză, experţi sociologi şi reprezentanţi ai Federaţiei Internaţionale de Yoga  l-au considerat a fi „o neînţelegere a ceea ce înseamnă karma-yoga”.

Asistăm practic la o punere în aplicare a dispoziţiilor date pe vremea comunismului de Securitate şi consemnate în dosarele unei alte înscenări numită Scandalul Meditaţiei Transcedentale. Cităm din documente recuperate din Arhivele Securităţii de Gabriel Andreescu, reprezentant APADOR-CH: “În cazul numiţilor Bivolaru Gregorian, Mârtz Eugen şi Catrina Nicolae, împreună cu organele de miliţie şi procuratură se va acţiona pentru documentarea unor activităţi şi fapte de drept comun în vederea trimiterii acestora în justiţie.”

Mădălina Dumitru nu este singurul martor terorizat de procurori

Mădălina Dumitru, minora prezentată drept parte vătămată pentru a-l incrimina pe Gregorian Bivolaru, a refuzat să joace acest rol în care “au distribuit-o” procurorii. După ce a fost bruscată, intimidată, ameninţată, filmată împotriva voinţei sale, ţinută în vizorul armelor de foc, a fost dusă la procuratură şi forţată să scrie o declaraţie la dictarea procurorilor. Imediat ce a scăpat de ameninţările acestora a încercat, fără succes, să depună o plângere împotriva lor. În schimb, asupra ei s-au declanşat noi persecuţii: procurorii s-au răzbunat oferind ziarelor şi televiziunilor informaţii ce ţineau de intimitatea ei, a fost răpită de mascaţi şi sechestrată, a trebuit să întrerupă liceul.  Toate acestea sub pretextul apărării drepturilor sale de minoră, pe care procurorii nu dădeau de fapt  doi bani.

Cazul Mădălinei Dumitru este cel mai cunoscut. De un tratament asemănător au avut parte alte sute de yoghini în timpul anchetelor. În momentul în care s-au convins că nu se mai pot folosi de Mădălina, procurorii au început o adevărată vânătoare de yoghini. Zeci de tinere, cursante sau foste cursante MISA au fost aduse din toată ţara la Bucureşti pentru a fi convinse să depună mărturii mincinoase cum că au fost abuzate de Gregorian Bivolaru pe vremea când erau minore.  Unii yoghini au primit citaţiile de a se prezenta la interogatorii, direct la locul de muncă în atenţia şefilor lor, nu personal, la adresa unde locuiesc. Mulţi şi-au pierdut serviciul.

S-au depus plângeri împotriva anchetatorilor reclamând încălcările legii. Nimeni nu le-a luat în seamă. În acest timp procurorii erau  prea ocupaţi să interogheze prin presiune, şantaj şi intimidare alte şi alte persoane, pentru a-l incrimina pe Gregorian Bivolaru şi pe ceilalţi 25 de practicanţi yoga.

Principalele fapte reclamate privind modul în care au fost efectuate anchetele din cazul MISA sunt  extrem de grave: abuz în funcţie, tâlhărie, furt calificat, tortură, răpire, sechestrare, distrugere de bunuri, şantaj, încercare de a determina mărturia mincinoasă. În luna mai 2005 procuroarea Elena Sandu, cea care ar fi trebuit să facă verificările necesare în urma numeroaselor plângeri, decide să îşi acopere colegii şi emite o ordonanţă de neîncepere a urmării penale fără a audia pe vreunul dintre cei persecutaţi. În acel moment, yoghinii au fost nevoiţi, ca şi Gregorian Bivolaru, să îşi caute dreptatea în altă parte. 1000 de cursanţi MISA au descris pe larg abuzurile pe care le-au suferit, iar mărturiile lor fac obiectul unui vast dosar înaintat forurilor internaţionale. Oare şi despre aceştia se va spune că sunt “un caz singular”?

Dana Crăescu, doar una din victimele războiului mediatic anti-MISA declanşat cu sprijinul procurorilor

La abuzurile comise de procurori în timpul percheziţiilor din martie 2004 şi apoi în timpul anchetelor se adaugă furnizarea de materiale presei şi televiziunilor. Imaginile filmate în timpul percheziţiilor care îi prezentau pe yoghini în ipostaze umilitoare,  pozele şi însemnările personale, informaţiile din anchetele nefinalizate au făcut ”deliciul” mass mediei avidă de scandal şi senzaţional. Nu şi-a pus nimeni problema credibilităţii sursei din care proveneau aceste informaţii pentru că sursa erau chiar procurorii. Astfel, aceştia au participat din plin la instigarea opiniei publice împotriva lui Gregorian Bivolaru şi a miilor de yoghini, aspect pe care l-a condamnat de altfel şi Justiţia suedeză.

Într-un sondaj de opinie realizat în rândul practicanţilor Yoga aproape 50% declară că au avut de suferit  din cauza imaginii create de mass-media. Cei mai mulţi s-au referit la discriminări cum ar fi refuzul poliţiei de a le oferi protecţie pe motiv că sunt yoghini sau concedierea lor din acelaşi motiv, supunerea la oprobiul public, remarci răutăcioase sau ameninţări, respingerea lor de către cunoştinţe, prieteni sau chiar de către familie.

Unul dintre cazurile cele mai cutremurătoare este cel al Danei Crăescu, o tânără de 21 de ani. Din cauza minciunilor vehiculate de presă despre MISA, părinţii Danei au sechestrat-o şi au internat-o cu forţa la psihiatrie, doar pentru a o “vindeca” de yoga. Ei cine îi va face dreptate, tot forurile internaţionale ca şi în cazul lui Gregorian Bivolaru? Căci Ilie Botoş, cel care ar putea să îi cerceteze şi să îi tragă la răspundere pe procurorii răspunzători, le tolerează şi le încurajează acestora comportamentul în continuare. Mai mult, el nici nu consideră că procurorii care îi sunt subordanţi ar avea vreo responsabilitate în acest sens. Iată ce declara el într-un interviu acordat pe 10 ianuarie postului de radio BBC: 

« Realizator: De ce a avut aceasta amploare care, iată, a creat şi o lipsă de credibilitate dincol, în Suedia? …Dle Ilie Botos, este o evidenţă: Mădălina Dumitru, minoră pe atunci, în România era martorul acuzării şi părea aflată sub presiunea procurorilor; dincolo, de bunăvoie, a devenit martorul lui Gregorian Bivolaru. A depus cu totul altă mărturie. Avem o problemă, să ştiţi. […] Erau inclusiv 20 şi ceva de ofiţeri SRI – sigur, nu erau sub controlul dumneavoastră – implicaţi. Şi televiziunile, parcă au fost invitate să filmeze, la vremea respectivă.
Ilie Botos: Deci, eu am fost întotdeauna împotriva acestui tip de mediatizare. Există o chestiune foarte clară legată de prezumţia de nevinovăţie, care, din păcate, la noi, în ce priveşte popularizarea excesivă, încă din faza investigaţiilor iniţiale vizavi de anumite persoane, vizavi de anumite chestiuni: sunt de natură a produce prejudicii de imagine serioase, însă nu trebuie neapărat arătat cu degetul către Ministerul Public»

Toate bune şi frumoase, numai că în calitate de şef al Parchetului Ilie Botoş ar  fi trebuit să-i stopeze pe subordonaţii lui şi să îi sancţioneze pe cei care au procedat greşit. Îl obliga legea şi după cum afirmă chiar el, propriile lui convingeri. Nu a făcut-o.

Consecinţa este că acum, în urma semnalului de alarmă dat de Suedia, instituţiile internaţionale cer o justificare. Atât Parchetul General cât şi CSM-ul se străduiesc acum să mascheze adevărata problemă, eschivându-se în faţa întrebărilor incomode, pe motiv că nu pot da detalii despre anchete în curs pentru că ar influenţa actul de justiţie. În acelaşi timp fac tot posibilul pentru a muşamaliza anchetarea modului în care s-au desfăşurat percheziţiile din martie 2004 şi anchetele. Se încearcă chiar realizarea doar de ochii lumii a anchetelor solicitate, cu scopul de a-i detecta de fapt pe cei care nu au fost capabili să fabrice dosare suficient de credibile şi l-au scăpat printre degete pe Gregorian Bivolaru. Celor care încearcă acest lucru le readucem aminte că protestele MISA vor continua până când se vor declanşa ample verificări ale faptelor reclamate şi se va înceta căutarea de pretexte pentru a fabrica noi dosare împotriva yoghinilor.

Citiţi şi:
Vinovaţii pentru abuzurile din timpul percheziţiilor din 18 martie 2004 trebuie să plătească
O persoană răpită şi sechestrată sub patronajul autorităţilor române
Declaraţiile Mădălinei Dumitru despre tratamentul la care a fost supusă de autorităţi

12 ianuarie 2006
yogaesoteric