Cea mai mare bancă britanică, acuzată de susţinerea terorismului şi a crimei organizate

45.378 0

de Roxana Mihai

Motto: „Lăcomia îşi vinde şi neamul, şi moşia!” – proverb românesc

O investigaţie realizată de o subcomisie din Senatul SUA scoate la iveală ilegalităţi năucitoare comise de unul dintre giganţii sistemului financiar global, banca britanică HSBC, acuzată că a susţinut terorismul şi crima organizată de dragul profitului. Directorii au fost somaţi să se prezinte la audieri în faţa senatorilor pentru a da socoteală. Unul dintre directorii de top şi-a anunţat demisia. Banca şi-a cerut scuze. Puţin probabil să scape doar cu atât: Departamentul de Justiţie al SUA a declanşat o anchetă în acest caz. Ministrului Comerţului şi Investiţiilor din Marea Britanie, fost director al băncii în perioada în care s-au constatat ilegalităţile, nu i s-au cerut încă explicaţii.

Subcomisia Permanentă pentru Investigaţii din Senatul Americii, care a realizat această anchetă vreme de un an de zile, a adunat peste 100 de documente-probă şi a formulat acuzaţiile şi argumentele împotriva practicilor băncii într-un document de 335 de pagini, făcut public pe 16 iulie.

În raport se arată că filiala din Statele Unite a HSBC, HBUS, a finanţat bănci suspectate că finanţează la rândul lor formaţiuni teroriste, a permis cu bună-ştiinţă grupărilor mafiote din Mexic să spele miliarde de dolari prin intermediul băncii şi a ajutat răufăcătorii să îşi ascundă banii de autorităţi în conturi din paradisuri fiscale. „De câte ori deschideaţi un astfel de cont, vă întrebaţi imediat «Oare ce profit putem obţine deschizând acest cont?», dar nu v-aţi pus şi o a doua întrebare: «Oare tocmai ne implicăm într-o ilegalitate? »”, i-a muştruluit unul dintre senatori pe reprezentanţii băncii. Aceştia au replicat că nu au ştiut ai cui sunt banii şi pentru ce sunt folosiţi. În timp ce directorii ridică din umeri, în raport se arată că angajaţii băncii, responsabili de prevenirea spălării de bani, s-au plâns ani la rând că erau complet depăşiţi de volumul de muncă şi nu reuşeau nici pe departe să facă toate verificările necesare. Iar banca nu dădea niciun semn că ar avea cel mai mic interes să remedieze problema. Investigaţia a arătat că banca nu a băgat în seamă 17.000 de alerte privind activităţi suspicioase în conturile sale. Dovezi ataşate raportului demonstrează că, de-a lungul anilor, HSBC a închis ochii la tranzacţii dubioase în valoare de trilioane de dolari, făcute prin conturile băncii! Mai exact, e vorba de 60 de trilioane de dolari, bani care au fost plimbaţi în voie din cont în cont şi din ţară în ţară cu ajutorul băncii britanice, fără a fi monitorizate sursele finanţărilor. Senatorii care au întocmit raportul, Carl Levin şi Tom Coburn, susţin că o parte din aceşti bani provin din ţări aflate pe „lista neagră” a Americii (ţări islamice bănuite că susţin terorismul, dictaturi sângeroase din Africa) şi este o încălcare a legii faptul că s-a permis intrarea acestor fonduri în sistemul financiar american şi că s-a încălcat embargoul impus acelor state.

Banca HSBC a fost avertizată de organismele de control financiar din SUA să-şi revizuiască practicile încă din anul 1993. Atunci oficialii băncii au promis că vor fi mai vigilenţi şi nu vor mai permite răufăcătorilor să îşi finanţeze acţiunile cu ajutorul băncii, însă, aşa cum remarca unul dintre senatorii care a întocmit raportul, vorbele au rămas doar vorbe. În 2003, banca a primit o somaţie să pună la punct urgent sistemul de prevenire a spălării de bani, însă în următorii şase ani activităţile la limita legii ale băncii au fost tolerate, motiv pentru care şi organismele de control financiar din SUA au fost aspru criticate de subcomisia senatorială. În 2010, banca a primit o nouă atenţionare, la care a răspuns iarăşi doar cu promisiuni.

Reacţia HSBC la scandalul izbucnit în urma raportului a venit printr-un comunicat de presă emis când directorii au fost somaţi să vină în faţa senatorilor pentru a da explicaţii. Reprezentanţii băncii au comunicat: „Ne vom cere scuze, vom recunoaşte aceste greşeli, vom răspunde pentru acţiunile noastre şi ne vom asuma un angajament absolut de a remedia tot ceea ce nu a fost în regulă.”

În timpul audierilor umilitoare la care reprezentanţii băncii au fost supuşi în faţa subcomisiei senatoriale, şeful departamentului de conformitate David Bagley şi-a anunţat demisia, după 20 de ani de muncă la HSBC.

Detaliile raportului

Ceea ce reprezentanţii băncii au admis a fi „greşeli” şi „neglijenţe”, raportul numit Vulnerabilităţile SUA faţă de spălarea de bani, droguri şi finanţarea terorismului: Istoria cazului HSBC demonstrează că sunt flagrante încălcări ale legii. Băncii HSBC i s-au adus cinci acuzaţii principale:

• Banca a servit clienţi cu un înalt grad de risc. HSBC şi-a deschis o filială în Mexic, folosită de marii traficanţi de droguri. Pentru că legea interzice băncilor din SUA să adăpostească în conturile lor bani proveniţi din traficul de droguri, mafioţii treceau ilegal graniţa burduşiţi cu banii murdari, îi depozitau în conturile filialei mexicane a HSBC, apoi trasferau banii în anumite conturi ale filialei nord-americane ale aceleiaşi bănci. Banca însăşi le transporta banii înapoi în SUA cu maşini blindate sau avioane, astfel încât afacerile cu droguri erau finanţate fără probleme. Senatorii susţin că banca a primit avertizări atât din partea autorităţilor americane, cât şi din partea celor mexicane, care au atras atenţia instituţiei financiare că provenienţa banilor este ilegală. Numai între 2007 şi 2008, transferul de dolari de la filiala din Mexic la cea din SUA a atins 7 miliarde de dolari! Mai mult, cu ajutorul băncii, mafioţii şi-au ascuns banii în mii de conturi în insulele Cayman, un paradis fiscal pentru că legislaţia permite aici desfăşurarea activităţilor financiare în secret. Conturile HSBC din Cayman adăposteau în 2008 peste 2 miliarde de dolari.

• Banca a ocolit măsurile de protecţie impuse de organismele financiare ale SUA, care prevăd blocarea tuturor tranzacţiilor în care sunt implicaţi terorişti, traficanţi de droguri sau regimuri politice „distrugătoare” pentru poporul lor. Subcomisia dă exemplu în acest caz faptul că două filiale ale băncii au făcut aproape 25.000 de tranzacţii în valoare de aproape 20 de miliarde de dolari în ultimii şapte ani, fără a dezvălui că tranzacţiile au legături cu Iranul. Un alt exemplu clar dat în raport este al Sigue Corp, un client din California al băncii. Compania a ajuns la o înţelegere cu Departamentul de Justiţie american după ce s-a dovedit că a permis spălarea a milioane de dolari prin tranzacţii realizate timp de doi ani. Investigatori sub acoperire au reuşit chiar să mute bani dintr-un cont în altul cu ajutorul companiei, spunând explicit angajaţilor că e vorba de bani proveniţi din trafic de droguri. În 2008, la o zi după ce această înţelegere a fost făcută publică, David Bagley, directorul care a demisionat în faţa subcomisiei senatoriale, a trimis o notă scrisă de mână unui alt director de top: „Întrebare evidentă – presupun că nu sunt clienţi de-ai noştri.” După ce s-a aflat că de fapt compania e client HSBC, oficiali ai băncii s-au întâlnit pentru a decide dacă să îi închidă contul. Au decis să continue să facă afaceri cu acest client. Ulterior, Departamentul de Justiţie american a constatat că Sigue şi-a respectat angajamentul de a nu mai închide ochii la spălarea de bani.

• Banca a dovedit nepăsare faţă de faptul că unii clienţi au legătură cu terorismul. Raportul arată că filiala nord-americană a HSBC „a oferit dolari şi servicii bancare unor bănci din Arabia Saudită şi Bangladesh, fără a lua în considerare legăturile acestora cu finanţarea terorismului.” În raport se arată că banca Al Rajhi, suspectată că ar finanţa Al-Qaeda, a primit între 2004 şi 2010 peste un milliard de dolari în cash de la HSBC.

• Banca a decontat o cantitate uriaşă de cecuri de călătorie suspicioase. În raport se arată că în mai puţin de patru ani, HSBC a decontat cecuri de călătorie „evident suspicioase” în valoare de 290 de milioane de dolari, care ar fi ajuns în Rusia, printr-o bancă din Japonia.

• Banca a oferit conturi pentru acţiunile la purtător, iar senatorii americani au somat HSBC să elimine în totalitate aceste conturi ale filialei nord-americane. E vorba de peste 2000 de conturi care, fiind destinate acţiunilor la purtător, ce pot fi transferate în secret de la o persoană la alta, prezintă un risc extrem de ridicat de spălare de bani.

Senatorii au atenţionat HSBC că ilegalităţile descoperite ar putea fi folosite drept argumente pentru revocarea actului constitutiv al filialei nord-americane a băncii.
Subcomisia senatorială a somat HSBC să-şi cerceteze cu atenţie partenerii de afaceri şi să închidă imediat conturile mafioţilor, teroriştilor şi regimurilor politice „distrugătoare” şi să nu mai facă niciodată tranzacţii pentru aceştia.

Legăturile cu ministrul Stephen Green

Lordul Stephen Green (foto), actualul ministru al Comerţului şi Investiţiilor din Marea Britanie, a fost director executiv al HSBC între 2003 şi 2006, iar apoi a fost preşedintele băncii până în 2010 – adică majoritatea periodei analizate în raportul senatului american, care a pus sub lupă activităţile băncii din ultimii zece ani. Nimeni nu i-a cerut socoteală lordului până acum, iar presa britanică îl acuză că tace mâlc în faţa acuzaţiilor.

Unul dintre cei mai influenţi parlamentari britanici a cerut demisia lui Green sau ca acesta să fie revocat din funcţie. Un purtător de cuvânt al prim ministrului britanic David Cameroon a declarat însă că munca lui Stephen Green este excelentă şi că acesta va ocupa un rol foarte important la Olimpiadă.

Într-un interviu din aprilie 2009, lui Stephen Green i se cere părerea legat de solicitarea unui acţionar al băncii ca HSBC să închidă o diviziune a filialei din Statele Unite, pentru că aceasta avea pierderi mari de ceva vreme.
Green a refuzat şi a explicat atunci: „Cuvântul nostru este legământul nostru, şi ideea de a-l schimba după cum bate vântul este imorală. Cred cu sinceritate că una dintre cele mai mari probleme este că trebuie să ne schimbăm cultura.” Tot despre cultura internă a băncii vorbesc şi cei doi senatori americani, dar în cu totul alţi termeni: banca este măcinată de „o cultură poluată atotcuprinzătoare”, se arată în raport.
Totuşi, se pare că Green nu putea fi nepăsător faţă de ideea de a aduce băncii cât mai mult profit: salariul lui în ultimii zece ani de lucru la HSBC a atins 9 milioane de lire sterline, la care s-au adăugat alte 6 milioane de lire primite ca bonusuri.

Într-un interviu acordat postului Sky News pe 25 iulie, Green a declarat că nu intenţionează să renunţe la postul de ministru şi că nu are de ce sa răspundă la întrebări legate de scandalul HSBC: şi-a făcut datoria cât a fost preşedinte şi împărtăşeşte regretul băncii pentru situaţia creată.
Stephen Green nu e numai politician, ci şi preot al Bisericii Anglicane. El a scris o carte numită A-l servi pe Dumnezeu? A-l servi pe Mamon?. În ciuda tăcerii sale, pentru mulţi e limpede alegerea pe care a făcut-o ministrul britanic.

Urmările raportului

Reprezentanţii HSBC nu vor scăpa doar cu urecheala senatorilor americani, dar nici nu se întrevede posibilitatea ca aceştia să ajungă după gratii, precum infractorii dovediţi.
Departamentul de Justiţie al SUA a declanşat propria anchetă, iar unii jurnalişti speculează, potrivit anumitor surse din rândul investigatorilor, că în cazul HSBC întregul scandal se va finaliza cu o amendă usturătoare, care ar putea atinge 1 miliard de dolari. Mulţi internauţi îşi arată însă indignarea faţă de sistemul legislativ care permite ca bancherii ce susţin terorismul şi crima organizată să scape cu o amendă, în timp ce un hoţ de rând primeşte ani grei de închisoare pentru fapte care, în comparaţie cu acestea, sunt minore.
În urma investigaţiei senatului american, banca HSBC a dublat bugetul alocat pentru acţiunile de stopare a spălării de bani şi a închis cele 20.000 de conturi din paradisurile fiscale, unde se bănuieşte că ar fi banii teroriştilor şi ai mafioţilor.
HSBC are în jur de 90 de milioane de clienţi în peste 85 de ţări. Pentru anul 2011, banca a anunţat un profit de 22 de miliarde de dolari, mai mare cu 15% faţă de 2010. Acesta este cel mai mare profit pentru anul trecut anunţat de o bancă occidentală.

Alte bănci, alte scandaluri

De curând, o altă bancă britanică, Barclays, a primit o amendă record de 450 de milioane de dolari, după ce a recunoscut că a manipulat dobânzile Libor (London Inter Bank Offered Rate) între anii 2005 şi 2009, în aşa fel încât creditele nerentabile să aducă totuşi cât mai mult profit băncilor. Dobânzile Libor sunt un punct de referinţă care joacă un rol cheie pe piaţa financiară mondială, pentru că ele au o mare influenţă în stabilirea dobânzilor pe care băncile, companiile şi oamenii de rând le plătesc atunci când împrumută bani.
După ce acest lucru a ieşit la iveală, preşedintele băncii Barclays, directorul executiv şi directorul operaţional au demisionat. Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, citate de ziarele britanice, investigaţiile nu s-au terminat, căci în total şapte bănci cu renume mondial sunt cercetate în acest caz, între care Credit Agricole, Deutsche Bank şi Societe Generale.
O sancţiune încă şi mai mare decât cea primită de Barclays a fost aplicată băncii olandeze ING, care a primit în iunie o amendă de 619 milioane de dolari, pentru că a transferat miliarde de dolari pe piaţa financiară din SUA, în beneficial unor clienţi din Iran şi Cuba, încălcând sancţiunile economice impuse de America acestor ţări.
Anul trecut, banca Wachovia, care a fost între timp absorbită de Wells Fargo, a fost acuzată că nu a supravegheat 420 de miliarde de dolari care au trecut prin conturile sale. S-a descoperit că o parte din aceşti bani erau folosiţi de cea mai mare grupare mafiotă din emisfera de vest, care a folosit fondurile pentru a cumpăra avioane cu care să facă trafic de droguri. Wachovia a primit o amendă de 160 de milioane de dolari, mai puţin de 2% din profitul pe 2009.