Cei mai vulnerabili copii din instituțiile rezidențiale rămân o necunoscută din cauza datelor incomplete

Potrivit unor estimări UNICEF din 2017, la nivel mondial, cel puțin 2,7 milioane de copii trăiesc în instituții rezidențiale. Este foarte probabil ca aceste cifre, publicate în studiul Abuzul și neglijarea copiilor, să reprezinte doar vârful aisbergului, în majoritatea țărilor analizate regăsindu-se lacune mari în materie de colectare a datelor și evidențe corecte.

Noua estimare UNICEF are la bază date din 140 de țări. S-a constatat că Europa Centrală și de Est este regiunea cu cea mai ridicată rată din lume la acest capitol, înregistrând 666 copii/100.000 care trăiesc în instituții rezidențiale, de 5 ori mai mult decât media globală de 120 copii/100.000. Țările industrializate și regiunea Asia de Est și Pacific figurează cu a doua (192 copii/100.000), respectiv a treia rată cea mai ridicată (153 copii/100.000). Din anii 1990, România a reușit să reducă numărul de copii aflați în instituții de tip rezidențial de la aproximativ 100.000 la 20.000 în 2016. În țara noastră, rata copiilor care trăiesc în instituții rezidențiale este de 578 copii/100.000.

Până în 2020, România s-a angajat să închidă peste 180 de instituții tradiționale și, astfel, să reintegreze o treime dintre copiii instituționalizați într-un mediu familial. Împreună cu Banca Mondială, UNICEF sprijină Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție să dezvolte un plan de acțiune detaliat și să mobilizeze finanțare de la bugetul de stat și din fonduri europene.

„Această inițiativă crucială implică faptul ca serviciile bazate pe comunitate să fie dezvoltate și disponibile – fiecare sat și oraș din România să se asigure că toți copiii care trăiesc în instituții și familiile lor sunt sprijiniți și monitorizați. Aceste servicii vor ajuta de asemenea la prevenirea separării nenecesare a altor copii de familiile lor”, a declarat Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în România.

UNICEF împreună cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, autorități județene și locale testează modelul Pachetul Minim de Servicii în 45 de comunități din județul Bacău, cu o puternică componentă de prevenție. Pachetul Minim de Servicii aduce împreună, la nivelul comunității, serviciile din domeniul protecției sociale, sănătății și educației. Concret, Pachetul Minim de Servicii presupune ca în fiecare comunitate să existe cel puțin un asistent social, un asistent medical comunitar și un consilier școlar. Împreună, aceștia vin în sprijinul copiilor vulnerabili și al familiilor acestora, determinând nevoile lor și acordându-le servicii în funcție de acestea. Evaluarea intermediară a modelului a demonstrat că 100% dintre copiii aflați în risc de separare de familie locuiesc în continuare alături de familiile lor.

„În îngrijirea de tip rezidențial, cum ar fi instituțiile sau orfelinatele, copiii care sunt deja vulnerabili ca urmare a separării de familie sunt expuși unui risc crescut de violență, abuz și consecințe care le afectează pe termen lung dezvoltarea cognitivă, socială și emoțională”, a declarat Cornelius Williams, director Protecția Copilului, UNICEF.

Studiul UNICEF evidențiază faptul că în multe țări lipsește încă un sistem funcțional care să asigure o imagine corectă a numărului de copii aflați în serviciile de îngrijire alternativă. În multe țări, statisticile oficiale nu reflectă decât o mică parte din numărul real de copii îngrijiți în instituții de tip rezidențial și, adesea, copiii din centrele private nu sunt luați în calcul.

„Este esențial ca guvernele să țină o evidență mult mai riguroasă și mai cuprinzătoare a tuturor structurilor de îngrijire în regim rezidențial și, de asemenea, să monitorizeze permanent copii care trăiesc în astfel de unități, pentru a contribui la obținerea unor statistici oficiale mult mai realiste”, a declarat Claudia Cappa, specialist statistici, UNICEF, și co-autor al studiului. „În acest fel, vom putea măsura dimensiunea problemei și vom putea lucra cu guvernele pentru a interveni în consecință.”

Cercetarea arată că printre principalii factori de risc care conduc la plasarea copiilor în instituții de tip rezidențial se numără familia dezorganizată, problemele de sănătate, furnizarea slabă sau inegală de servicii sociale, dizabilitățile și sărăcia.

La nivel global, guvernele sunt îndemnate să reducă numărul copiilor care trăiesc în instituții de tip rezidențial prin măsuri de prevenire a separării copiilor de familiile lor, acolo unde este posibil, și de identificare a unui mediu familial pentru copii, în contexte de îngrijire în familie, precum plasamentul la asistenți maternali. Este, de asemenea, necesară și o investiție mai puternică în programele de sprijin comunitar al familiei, afirmă UNICEF.

Citiți și:

Un milionar care creşte 30 de copii: «Dacă reuşeşti în viaţă, e normal să dai ceva înapoi»

Ideologia drepturilor copiilor – instrument de distrugere a familiei (III)

Furtul legalizat al copiilor și totalitarismul modern

yogaesoteric
17 noiembrie 2018