Cincizeci și nouă de laboratoare din întreaga lume se ocupă de cei mai letali agenți patogeni – doar un sfert au scor mare în privința siguranței

S-a scurs coronavirusul SARS-CoV-2 din laborator? Indiferent de răspuns, riscul apariției unor pandemii viitoare provenite din cercetări cu agenți patogeni periculoși este real.

Punctul focal al acestei discuții despre scurgerile de laborator este Institutul de Virologie Wuhan, amplasat în periferia deluroasă a orașului chinez Wuhan. Este doar unul dintre cele 59 de laboratoare cu izolare maximă aflate în funcțiune, în construcție sau planificate în întreaga lume.

Cunoscute ca laboratoare de nivel 4 de biosecuritate (BSL4), acestea sunt concepute și construite astfel încât cercetătorii să poată lucra în siguranță cu cei mai periculoși agenți patogeni de pe planetă – cei care pot provoca boli grave și pentru care nu există niciun tratament sau vaccin. Cercetătorii sunt obligați să poarte costume sub presiune care să le protejeze tot trupul și folosesc tuburi de oxigen pentru a putea respira.

Răspândite în 23 de țări, cea mai mare concentrație de laboratoare BSL4 este în Europa, unde se află 25 de astfel de instituții. America de Nord și Asia au un număr aproximativ egal, 14 și respectiv 13 astfel de unități de cercetare. În Australia se regăsesc patru instituții, iar în Africa trei. La fel ca Institutul de Virologie Wuhan, trei sferturi dintre laboratoarele BSL4 din lume se află în centre urbane.

Cu 3.000 m² de spațiu pentru cercetare, Institutul de Virologie Wuhan este cel mai mare laborator BSL4 din lume, deși va fi depășit în curând de Facilitatea Națională de Bio-Agro-Apărare de la Universitatea de Stat din Kansas, SUA. După finalizare, aceasta se va lăuda cu o suprafață de peste 4.000 m².

Majoritatea laboratoarelor sunt semnificativ mai mici, jumătate din cele 44 de laboratoare care oferă date despre suprafața de cercetare au sub 200 m² – mai puțin de jumătate din dimensiunea unui teren de baschet profesionist sau aproximativ trei sferturi din dimensiunea unui teren de tenis.

Aproximativ 60% din laboratoarele BSL4 sunt instituții guvernamentale de sănătate publică, 20% sunt conduse de universități și 20% de agenții de securitate națională. Aceste laboratoare sunt utilizate fie pentru diagnosticarea infecțiilor cu agenți patogeni foarte letali și transmisibili, fie pentru cercetarea acestor agenți patogeni pentru a se îmbunătăți înțelegerea științifică a modului în care funcționează și pentru a se dezvolta noi medicamente, vaccinuri și teste de diagnosticare.

Dincolo de toate acestea însă, indicele global de securitate a sănătății (implementat de Inițiativa de amenințare nucleară din SUA), care măsoară dacă țările au legislație, reglementări, agenții de supraveghere, politici și instruire privind biosecuritatea, arată că doar aproximativ un sfert dintre țările cu laboratoare BSL4 au primit scoruri ridicate. Acest fapt sugerează că este necesar ca țările să dezvolte sisteme mult mai performante de gestionare a bioriscurilor.

Apartenența la grupul internațional de experți al autorităților de reglementare în domeniul biosecurității, unde autoritățile naționale de reglementare împărtășesc cele mai bune practici în acest domeniu, este un alt indicator important. Doar 40% dintre țările cu laboratoare BSL4 sunt membre ale acestui for: Australia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Singapore, Elveția, Marea Britanie și SUA. Și niciun laborator din aceste țări nu s-a înscris încă la sistemul de management voluntar al bioriscurilor (ISO 35001), introdus în 2019 pentru a stabili proceduri comune pentru gestionarea pericolelor care pot să apară din cauza respectivelor laboratoare.

Marea majoritate a țărilor cu laboratoare cu izolare maximă nu reglementează cercetarea cu dublă utilizare, care se referă la experimente care se desfășoară în scopuri pașnice, dar care pot fi adaptate pentru a provoca daune; și nici cercetarea care se concentrează pe creșterea capacității unui agent patogen de a provoca boli (gain of function).

Trei dintre cele 23 de țări cu laboratoare BSL4 (Australia, Canada și SUA) au politici naționale pentru supravegherea cercetării cu dublă utilizare. Cel puțin alte trei țări (Germania, Elveția și Marea Britanie) au o formă de supraveghere în care, de exemplu, organismele de finanțare solicită beneficiarilor acestora să își revizuiască cercetarea pentru implicații cu dublă utilizare.

Cerere în creștere pentru laboratoarele BSL4

O mare parte din cercetările științifice asupra coronavirusurilor sunt efectuate în țări unde nu se asigură supravegherea cercetării cu dublă utilizare sau a experimentelor asupra patogenilor care pot provoca boli foarte grave. Acest fapt este deosebit de îngrijorător, deoarece cercetările privind creșterea capacității coronavirusurilor de a provoca boli letale vor crește probabil pe măsură ce oamenii de știință urmăresc să înțeleagă mai bine aceste virusuri și să identifice care dintre ele prezintă un risc mai mare de a trece de la animale la oameni sau de a deveni transmisibile între oameni. Se estimează de asemenea că mai multe țări vor dezvolta laboratoare BSL4 în urma infectării planetei cu covid, ca parte a unor așa-zise pregătiri pentru a evita sau a face față unor eventuale alte pandemii.

Citiți și:
Teoria Teoriei Conspirației. Pravda Americană, George Orwell și Războiul biologic vs scurgerea virusului covid din laboratorul de la Wuhan (I)
O nouă dovadă că virusul covid-19 provine din laborator: Nici liliecii, nici pangolinii nu erau vânduți în piețele din Wuhan atunci când a început pandemia
Viruși, epidemii și experimente. Istoria războiului biologic

yogaesoteric
25 noiembrie 2021