Clubul Bilderberg al aşa-zişilor iluminaţi a împlinit şase decenii

de prof. univ. dr. Dumitru Mazilu – vicepreşedinte al Comisiei Juridice a Adunării Generale a Naţiunilor Unite (1996-1997)

Reuniunea Clubului Bilderberg pentru anul 2014 a avut loc în capitala Danemarcei, Copenhaga. Participanţii au consacrat dezbaterilor trei zile: de joi, 29 mai, până duminică, 1 iunie 2014.
Acest summit a avut o dublă semnificaţie: mai întâi, a prilejuit un schimb de opinii şi informaţii cu privire la consecinţele situaţiei din Ucraina; apoi, elita mondială a marcat împlinirea a şase decenii de la constituirea Clubului/Grupului Bilderberg – la 20 mai 1954 – în Olanda, la iniţiativa prinţului Bernhard, fondatorul acestui club select.

60 de ani consacraţi dezbaterii viitorului omenirii

După cum nota fondatorul Clubului, la reuniunile convocate urmau să se supună atenţiei „elementele comune şi divergente în politicile lumii occidentale” („common and divergent elements in the policies of the Western World”) – Bernhard, Prințul Olandei.

Considerăm că cel mai bine a definit scopurile şi obiectivele urmărite de Clubul Bilderberg prestigioasa publicaţie britanică The Times. Acest Club – se preciza în analiza făcută – este „format din cei mai influenţi, mai puternici economic şi politic şi mai bogaţi oameni din lumea occidentală care se reuneşte în secret pentru a plănui evenimente ce ulterior par a se petrece de la sine” (The Times, Londra, 1977). 

Deşi participanţii la summit-ul inaugural – din 29 mai 1954 – au convenit să se întrunească anual, au fost câteva excepţii când au considerat util să se întrunească de două ori pe an. Astfel, in 1955, a avut loc un summit la Barbizon, în Franţa, între 18-20 martie – şi un al doilea summit, la Garmisch-Partenkirchen, în Republica Federală Germania, între 23-25 septembrie. În anul 1957, a avut loc un summit la St. Simons Island, Georgia, Statele Unite ale Americii, între 15-17 februarie, iar un nou summit s-a desfăşurat la Fiuggi, Italia, între 4-6 octombrie. 

Analişti avizaţi susţin că agenda discuţiilor la fiecare summit este determinată de evoluţiile mondiale dintr-un domeniu sau altul. De pildă, la summit-ul Clubului Bilderberg care a avut loc la Rottach-Egem, Bavaria, Germania, între 5-8 mai 2005, s-au discutat problemele „reducerii rezervelor energetice şi declinul economic”. Participanţii la dezbateri „au estimat că rezerva mondială de petrol exploatabil va dura maximum 35 de ani în actualele condiţii de dezvoltare economică şi demografică”. S-a susţinut că, „în prezent, pe plan mondial, se consumă între patru şi şase barili de petrol pentru fiecare nou baril descoperit, iar posibilităţile pentru o soluţie pe termen scurt sunt în cel mai bun caz foarte reduse” (Daniel Estulin, Rapoartele întrunirilor Bilderberg, în „Clubul Bilderberg. Conducerea secretă a lumii”. Editura Meditaţii, în traducerea lui Mihai Pavelescu, 2007, p. 344). 

În Raportul summit-ului din 8-11 iunie 2006, care a avut loc la Brookstreet Hotel, Kanata, Ottawa, Canada, problemele energetice au continuat să domine discuţiile. S-a subliniat că, pe măsură ce „zăcămintele de petrol şi gaze naturale secătuiesc, cu atât costul exploatărilor creşte ameţitor şi beneficiile se diminuează. Pentru a rămâne competitive şi pentru a fi în stare să menţină un avantaj competitiv asupra rivalelor, corporaţiile energetice, ale căror membri ai consiliilor de administraţie şi acţionari sunt întâmplător cei mai puternici indivizi şi corporaţii din lume, trebuie să-şi menţină şi extindă controlul asupra cât mai multor câmpuri petrolifere, ca să poată continua să le garanteze acţionarilor profitul pentru investiţiile lor” (ibidem, p. 356). 

La summit-ul care a avut loc la Istanbul, Turcia, între 31 mai – 3 iunie 2007, a fost susţinută candidatura lui Robert Zoellick la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca Mondială). „Statele Unite şi Europa au stabilit un acord tacit ca preşedintele Băncii Mondiale să fie întotdeauna un cetăţean american, în timp ce instituţia sa pereche, Fondul Monetar Internaţional (FMI) să fie condusă întotdeauna de un european” (ibidem, p. 364).

Un Club select al celor mai puternici oameni din lume

La Copenhaga – pe 29 mai 2014, exact în ziua când se împlineau 60 de ani de când s-a înfiinţat Grupul Bilderberg – au sosit personalităţi care au un important cuvânt de spus în cele mai complexe şi complicate probleme ale prezentului şi viitorului omenirii. Între aceste personalităţi amintim prezenţa prinţesei Beatrix a Olandei, fiica fondatorului Grupului, prinţul Bernhard; regina Spaniei, Sofia; Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice; şefi ai FMI; Jose Manuel Garcia-Margallo, ministrul spaniol de Externe; Carl Bildt, ministrul suedez de Externe; şefi ai MI6, ai HSBC, Shell, BP, Goldman Sachs International; Eric Schmidt, preşedintele Google; Peter Thiel, membru al consiliului de conducere al Facebook; Henri de Castries, directorul AXA Asigurări şi investiţii; John Sawers, şeful MI6, directorul NSA şi alte personalităţi.

Comentatori avizaţi – cu toate restricţiile impuse de regula menţinerii secretului dezbaterilor acestui Club select – au reuşit să afle că invitaţii şi-au propus „să întărească dialogul dintre Europa şi America de Nord”, urmărind să descifreze „mega-tendinţele” din relaţiile mondiale, pentru a dezvălui, în măsura posibilului, soluţii pe termen mediu şi lung.

Agenda dezbaterilor Clubului la Copenhaga a inclus: problemele generate de actualele evoluţii din Ucraina; opţiunile europene în contextul alegerilor europarlamentare din mai 2014; schimbul de informaţii secrete – prezent şi perspective. Bilderbergii au inclus pe agenda discuţiilor dreptul la viaţă privată, în condiţiile în care dezvăluirile agentului american Snowden au îngrijorat cancelariile politice şi diplomatice din diferite zone ale lumii.

Interceptările ilegale ale corespondenţelor electronice efectuate de Statele Unite au devenit preocupante, provocând nervozitate la cel mai înalt nivel chiar în ţări pe care America le consideră aliate. 

O temă tot mai complicată in ultimul timp a devenit „evoluţia reţelelor de socializare”. Acest tip de comunicare instantanee, fără graniţe, are consecinţe mai ales în privinţa statutului persoanei care a vizat din toate timpurile, în lumea civilizată, o protecţie adecvată. Asupra acestor probleme au discutat în secret, potrivit regulii impuse discuţiilor clubului – Erich Schimdt, directorul executiv al Companiei Google şi Peter Thiel, membru în consiliul de conducere al Facebook (Sânziana Stancu, Elita mondială reunită la Copenhaga de Grupul Bilderberg. Cea mai puternică şi influentă societate secretă a împlinit 60 de ani de existenţă, în Jurnalul Naţional din 2 iunie 2014).

După cum se ştie, în mod tradiţional, la dezbaterile Clubului Bilderberg participă personalităţi din America, Canada şi Europa, deoarece temele principale s-au concentrat asupra unor probleme „cu care se confruntă civilizaţia occidentală”. De data aceasta, la dezbaterile de la Copenhaga, au luat parte şi două personalităţi din China: Liu Hem, cu rang de ministru în domeniul economic, şi Yiping Huang, profesor de economie, ceea ce demonstrează că Bilderbergii au ajuns la concluzia că „problemele cardinale ale omenirii implică la dezbateri şi personalităţi din China”. „Evident, opiniile pot fi diferite, dar concluziile nu pot fi întemeiate în absenţa lor”.

Problemele generate de actualele evoluţii din Ucraina

Analiştii cunoscători ai problemelor internaţionale actuale au apreciat că, la Copenhaga, „implicaţiile evoluţiilor confruntărilor din Ucraina” au fost abordate cu prioritate şi că accentul ar fi vizat nu numai „securitatea din zonă, dar şi relaţiile comerciale”.

În absenţa conţinutului discuţiilor concrete, comentatorii au observat interesul personalităţilor participante atât în domeniul securităţii, cât şi în domeniul economic. Între aceste personalităţi a fost remarcată prezenţa şefului conducerii Airbus şi preşedintele Societăţii de Apărare şi Securitate Hakan Buskhe şi Marcus Wallenberg; David Petraeus, fostul director CIA, care conduce în prezent Institutul Global KKR, alături de investitorul miliardar Henri Kravis.

Restricţiile generate de regulile secrete impuse de Clubul Bilderberg au împiedicat cunoaşterea concluziilor la care s-a ajuns şi mai ales a soluţiilor preconizate pentru a depăşi impasul în care se află instituţiile internaţionale în cazul Ucrainei.

De ce se menţine caracterul secret al reuniunilor Clubului Bilderberg

Este lesne de înţeles preocuparea Bilderbergilor de a păstra secretul: a. dezbaterilor Clubului lor, pe de o parte, şi b. a soluţiilor pe care ei le preconizează problemelor fundamentale ale viitorului omenirii, pe de cealaltă parte.

S-a constatat că cei mai mulţi participanţi consideră că – în cazul în care ar fi publice – aceste dezbateri „nu ar mai fi atât de libere cum sunt în prezent”. Fiecare luare de cuvânt ar trebui supusă unui „autocontrol”, aşa încât să se evite interpretările incomode. Totodată, se urmăreşte valorificarea concluziilor de către decidenţii aflaţi în cercul apropiaţilor Clubului.
Dacă aceste concluzii ar fi publice, unii decidenţi ar fi mai prudenţi în aplicarea lor, pentru a nu fi declaraţi influenţaţi de „structuri exterioare sistemelor consacrate şi recunoscute”.

Poate cel mai bine a caracterizat rolul Clubului Bilderberg fostul ministru britanic al Apărării, Denis Healey: „Evenimentele mondiale nu se petrec în mod accidental. Producerea lor este impulsionată, indiferent dacă este vorba de chestiuni de ordin naţional sau comercial, şi cele mai multe sunt regizate şi controlate de cei care ţin baierele pungii”. (citat de Daniel Estulin, op. cit, p. 23).

Articol preluat din Revista Lumea nr.8, din 2014.

Citiţi şi:

Agenda secretă a Grupului Bilderberg

Ce au discutat membrii Bilderberg la Copenhaga

yogaesoteric

9 august 2015