Confesiunea unui influencer pe Instagram. «Eu nu sunt o ființă umană»

 

Multe dintre cele pe care le vedeți pe Internet nu sunt ce par a fi. În cazul așa-numiților „influenceri” din media de socializare – care sunt plătiți să promoveze branduri și produse – unii nici măcar nu sunt persoane reale.

Sunt un soi de „avataruri” generate de computer. Cea mai faimoasă este Lil Miquela, deși nu se poate spune dacă este un „el” sau o „ea”. Nu e reală, dar peste un milion de persoane, în carne și oase, o urmăresc online.

Peste 1.200.000 de persoane intră frecvent pe contul de instagram Lil Miquela. Oamenii sunt interesaţi de comentariile şi sfaturile pe care le dă – li se spune ce se mai poartă, ce muzică se mai ascultă.
Abia la doi ani după activarea contului, a postat o confesiune – „Eu nu sunt o fiinţă umană!”.

Miquela este ceea ce în jargonul tehnologiei informaţiei se numeşte CGI – acronimul în engleză pentru imagine generată de computer.

„Acest gen de influenceri, dintre care Lil Miquela este cea mai cunoscută, sunt avataruri, dacă vreți un fel de reîncarnări digitale. Lil Miquela este creată digital, dar poate provoca stări sufletești, emoții, pentru că are trăsături umane, mimică, felul în care intonează. Face o treabă bună pretinzând că este un om, fără să fie asta”, explică Ryan Detert, directorul unei companii de profil.

O companie din Los Angeles, specializată în inteligenţa artificială şi robotică, a trimis-o în mediul online.
„Este creată după caracteristicile celor cărora li se adresează, generația milenară, mai ales tinere de 23-24 de ani. Este ambasadorul perfect, pentru că a ajuns să fie căutată și admirată”, spune Ryan Detert.

Imaginat de un fotograf şi designer britanic, Shudu este un alt avatar, de fapt a fost supranumit „primul supermodel digital”. Nici aici nu se poate vorbi de gen el sau ea. Are însă sute de mii de simpatizanţi online şi chiar postează editoriale în publicaţii de modă – pentru care se spune – nu primeşte bani.

Deja se poate vorbi despre o industrie a influencerilor digitali din mediul online. Care, în 2020, ar putea genera două miliarde de dolari!

Numai că reclama făcută în acest mod ridică semne de întrebare. De exemplu, cum pot promova nişte avatari produse pe care nu le pot proba? Nu este o înşelătorie când graniţa dintre ficţiune şi realitate este tot mai neclară, dacă nu cumva dispare cu totul?

„Este adevărat că nu orice vedem pe Instagram, de fapt în întregul mediu online, este sută la sută autentic. Ca mine, acum. Dar unii critici spun că s-a mers prea departe cu aceste avataruri, mai ales că sunt folosite pentru a influența un număr atât de mare de persoane”, a declarat Ryan Detert.

„Când am crescut, eu măcar știam clar că Barbie era o păpușă. Ori, cel puțin doi ani, au existat probabil persoane, adolescenți mai ales, care au crezut că Miquela ar putea fi o persoană reală. Cred că este necesar să fie lămurite aceste aspecte. Companiile nu este cazul să întrețină confuzia, pentru că astfel pot participa la o înșelătorie în masă”, a transmis Jennifer Grygiel, profesor de media socială la Universitatea Syracuse.


Citiți și:

Inteligenţa artificială ar putea manipula tinerii să facă lucruri «inimaginabile», avertizează un universitar britani

Despre transumanism: Curând vom avea asociații «SOS, roboți bătuți»

Deepfakes. Manipularea din 1938 în 2019

 

yogaesoteric
19 mai 2019

 

Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More