Congresul American investeşte în contracte de apărare

de George Preda

Un studiu realizat de Center for Responsive Politics (grup independent de cercetare din Washington D.C. ce urmăreşte traseul banilor în politică) arată că peste 151 de membri ai Congresului American au investit 195 de milioane de dolari în contracte de apărare. Aceste investiţii le aduc importante profituri datorită ocupaţiei militare a Irakului şi a Afganistanului.
 
În aprilie 2008, generalul David Petraeus, comandantul trupelor americane din Irak, a participat la Capitol Hill la un scurt congres, adresându-se legiuitorilor care obţin din ocupaţia Irakului mult mai mult decât o „ciosvârtă politică”. Împreună cu alţi colegi ai lor din Camera Deputaţilor şi din Senat, politicienii care au primit raportul de situaţie din partea generalului şi a ambasadorului SUA în Irak, au investit milioane de dolari din banii lor personali în companii care fac afaceri cu Departamentul Apărării (DoD).

În 2006, portofoliile de investiţii a 151 de membri curenţi – mai mult de un sfert din Congres – aveau între 78,7 milioane de dolari şi 195,5 milioane de dolari investiţi în companii care primesc contracte importante de apărare (peste 5 milioane $). Portofoliile includ acţiuni la companii care plătesc miliarde de dolari în fiecare lună pentru a susţine militar America. Aceste companii furnizează aproape tot ceea ce poate fi folosit de către armată, de la avioane de luptă, muniţie şi necesar de medicamente până la băuturi răcoritoare.

Printre congresmenii cu cele mai mari investiţii în companii care au contracte cu DoD se numără: senatorul democrat John Kerry (foto), cu mai mult de 38 209 020 $, republicanul Rodney Frelinghuysen cu 49 140 000 $, republicanul Robin Hayes cu 37 105 009 $.

În anul 2006, 47 de membri ai Congresului (9% din totalul membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului), investiseră în companii care activau în sectorul apărării. Valoarea pe piaţă a acestor companii practic se dublase faţă de valoarea lor din 2004. În aceste condiţii, investiţiile congresmenilor în aceste contracte le-au adus profituri între 15,8 mil $ şi 62 mil $ în perioada dintre 2004 şi 2006.

Companiile ai căror investitori sunt congresmeni au primit de la guvern finanţări care au depăşit 275,6 miliarde de dolari. Valoarea minimă a investiţiilor personale în contracte de apărare a membrilor congresului a crescut cu 5% din 2004 până în 2006, conform declaraţiilor oficiale. Dar ţinând cont de faptul că membrii congresului nu sunt obligaţi să declare exact, ci în limite destul de largi valoarea averilor personale, aceste investiţii ar fi putut foarte bine să crească chiar şi cu 160%.

Pe măsură ce operaţiunile militare din Irak şi Afganistan s-au extins şi şi-au modificat caracteristicile, nevoia de bunuri şi servicii s-a extins şi ea dincolo de elicoptere, vehicule blindate şi armament. Corporaţii gigantice din afara sectorului apărării cum ar fi PepsiCo, IBM, Microsoft şi Johnson&Johnson au primit contracte de apărare şi sprijin sub formă de investiţii din partea membrilor congresului. Aşadar, dacă iniţial ne putem gândi la implicarea doar a câtorva contractori evidenţi în domeniul războiului: Boeing, Lockheed Martin, General Dynamics şi aşa mai departe, în realitate numărul companiilor care beneficiază de pe urma acestor conflicte este mult mai mare. Astfel, descoperim că practic aproape toţi congresmenii au investit în contracte de război. Extinderea operaţiunilor militare a făcut foarte dificilă, atât pentru congresmeni cât şi pentru orice membru al societăţii cu un anumit statut social, neimplicarea în investiţiile de război. Chiar dacă investitorii obişnuiţi nu pot lua decizii în legătură cu legislaţia de apărare, care ar putea afecta aceste investiţii, legiuitorii din Congres deţin pârghiile necesare şi, bineînţeles, continuă să facă afaceri în acest domeniu atât de profitabil. În 2007 averile lor, obţinute de pe urma acestor investiţii strategice în proiecte de apărare, se situau între 5,3 mil $ şi 11,1 mil $. Deoarece congresmanii raportează valoarea aproximativă a investiţiilor lor, este imposibil de calculat care este de fapt averea acestora. Pe site-ul Open Secrets.org sunt dezvăluite situaţiile financiare din 2008 ale membrilor congresului american.

http://www.opensecrets.org/pfds/search_cid.php

Congresmenii nu beneficiază doar personal de pe urma sectorului apărării, ci şi din punct de vedere politic. În primele trei luni ale anului 2009, sectorul apărării a dat aproape 2 milioane de dolari candidaţilor, comitetelor şi comiţiilor de acţiune politică, 57% din această sumă ajungând la democraţi. În 2008, în timpul alegerilor, sectorul apărării a cotizat cu 23,5 mil $ pentru campania electorală. Republicanul John Murtha, preşedintele subcomitetului care alocă bani în domeniul apărării, a colectat mai multe subvenţii de la acest sector decât orice alt predecesor al său din 1989 până în prezent, ajungând la suma de 2,6 mil $. Murtha a fost implicat apoi în diverse scandaluri politice din cauza conexiunilor sale cu firme de lobbying suspecte, investigate de FBI.

Este interesant de văzut, în cazul în care preşedintele Obama îşi va respecta promisiunea făcută de a începe să retragă trupele americane din Irak, dacă congresmenii vor continua să investească în contractele de război.

Este, de asemenea, salutar faptul că principalele surse de media din Statele Unite au fost interesate în dezvăluirea acestor aspecte îngrijorătoare. Este important ca publicul să înţeleagă natura legăturilor care există între legiuitori şi companiile afectate de voturile lor legislative. Doar aşa membrii societăţii publice pot determina care dintre decizii au fost luate corect şi care au fost ghidate de interese financiare ascunse.
 
 

Citiţi şi:

Scandalul «reconstrucţiei» Afganistanului 
FMI şi Banca Mondială au pregătit terenul pentru războiul din Iugoslavia
 
 

yogaesoteric
24 martie 2010