Conştiinţa Supremă este sursa divină a vieţii noastre
Conştiinţa Divină, Supremă şi Absolută a lui DUMNEZEU este nu numai Mintea minţii noastre, Vorbirea vorbirii noastre, Simţul simţurilor noastre; ea este însăşi Viaţa vieţii noastre. Altfel spus, ea reprezintă o energie existenţială, supremă şi universală. Propria noastră viaţă materială şi energia care o susţine nu sunt altceva decât manifestări inferioare ale ei, simboluri fizice, funcţii externe şi limitate.
Viaţa adevărată (manifestată de energia superioară, divină şi nediferenţiată PRANA) nu poate fi identificată însă cu suflul dorinţei şi al bucuriei pământeşti (muritoare) specific omului obişnuit, la fel cum Cunoaşterea Supremă reprezintă cu totul altceva decât gândirea realizată în termenii minţii ignorante, divizate şi limitate. Aşa cum mişcările minţii nu sunt altceva decât simple reprezentări în termenii dualităţii şi ai ignoranţei, reflexii parţiale şi strâmbe ale Conştiinţei şi Cunoaşterii Supreme, tot astfel, mişcările Forţei Vieţii în plan fizic nu sunt decât reprezentări parţiale ale Energiei Supreme PRANA-ice, care se exprimă pe sine într-o existenţă mai înaltă şi mai adevărată, dublată de Conştiinţa şi Cunoaşterea Supremă, şi implicit eliberată de dorinţă, foame, bucurii trecătoare şi activităţi limitatoare.
Ceea ce este dorinţă în lumea noastră se transfigurează în această lume divină în Iubire sau Voinţă pură (care există în Sine); ceea ce este foame în lumea noastră se transfigurează la acest nivel suprem în satisfacţie pură (detaşată, sau, cu alte cuvinte, aflată dincolo de dorinţă); ceea ce este bucurie în lumea noastră se transfigurează în plan divin în Beatitudine Pură; acţiunea şi răspunsul care putem spune că sunt de fapt orbeşti în lumea noastră dominată de ignoranţă se transfigurează într-o energie PRANA-ică pură, care se controlează pe sine şi care controlează deopotrivă totul. Aceasta este Viaţa vieţii noastre, care susţine din planul ei divin acţiunea noastră inferioară, conducând-o către un scop divin fixat dinainte. Absolutul Divin, BRAHMAN nu respiră acest suflu, ci îl generează, nu trăieşte datorită acestei Forţe divine a Vieţii, în lumea ei duală a naşterii şi a morţii, ci el este cel care îi dă naştere.
În concluzie, ce este această Viaţă Supremă a vieţii noastre? Ea reprezintă Energia supremă (CIT SHAKTI), care nu este altceva decât forţa infinită aflată în acţiune a Fiinţei supraconştiente în propriul său Sine suprem, Supremul BRAHMAN, Cel-care-există-în-Sine este pe deplin conştient de Sine şi se desfată cu propria Sa beatitudine; această Conştiinţă de Sine reprezintă un autocontrol suprem, perfect şi etern, care se revelează ca forţă a conştiinţei infinite, omnipotente şi omnisciente. Ea există între doi poli, unul al liniştii eterne şi al perfectei identităţi în Sine, iar celălalt al energiei eterne şi al identităţii cu Totalitatea, nemişcarea fiind cea care susţine de-a pururi energia.
Aceasta este adevărata existenţă, Viaţa Supremă din care derivă propria noastră viaţă; aceasta este nemurirea, în timp ce aceste tendinţe pe care noi le numim viaţă nu sunt, după cum spun textele tradiţionale, altceva decât o „foame, care este moarte” sau, altfel spus, relativitate supusă tendinţelor trecătoare şi efemere. De aceea, ţelul fiinţei umane înţelepte nu poate fi altul decât fuziunea cu Conştiinţa Divină Supremă, care transcende aspectele false şi fenomenale ale vieţii şi morţii relative, ea fiind nemuritoare şi eternă.
Principiul transcendent (Conştiinţa Supremă) este cea care conduce Forţa Divină a Vieţii, în pofida imperfecţiunilor acesteia şi a acţiunilor sale, oricât de inferioare ne-ar părea ele, pe drumul către Conştiinţa divină Supremă. Această „moarte” pe care noi o numim totuşi viaţă este nu numai o umbră a acelei Lumini superioare divine, ci este însăşi poarta prin care putem trece – prin transmutarea şi sublimarea energiilor fiinţei noastre, în virtutea realizării controlului energiilor PRANA-ice, – din somnul de moarte al Materiei către nemurirea infinită a Spiritului Divin.
yogaesoteric