Controlul militar american asupra resurselor naturale din Africa

de George Preda
 

În februarie 2007, Casa Albă a anunţat constituirea unui nou centru de comandă al Pentagonului în Africa, numit US African Command (AFRICOM). Acesta ar trebui să îşi înceapă activitatea în octombrie 2008. Invazia militară a Africii este de multă vreme prezentată ca o acţiune umanitară din cadrul „războiului global contra terorii”. Adevărata miză este de fapt obţinerea controlului asupra resurselor naturale ale Africii, mai ales asupra petrolului şi a conductelor care îl transportă.

Forţele americane vor fi desfăşurate mai ales în Africa occidentală şi în zona sub-Saharei. AFRICOM va înlocui astfel posturile de control militar internaţional din Africa cu o prezenţă exclusiv americană, mult mai intensă şi mai centralizată. Până acum Africa era controlată din punct de vedere militar de comandamentul americano-european EUCOM şi de comandamentul american CENTCOM din Orientul Mijlociu.  Pentru a înţelege mai bine rolul strategic pe care îl va juca AFRICOM  este suficient să urmărim cum a luat naştere CENTCOM în Orientul mijlociu. CENTCOM s-a dezvoltat din doctrina lui Carter, care în 1980 descria petrolul din Golful Persic drept o resursă de „interes vital” pentru SUA şi prevedea ca SUA să ia „prin orice mijloace, inclusiv prin forţă armată” toate măsurile pentru a îndepărta factorii care ar putea bloca curgerea acestui petrol către SUA. 

Nigeria are doar de suferit din cauza bogăţiei sale în petrol

Nigeria produce 70% din petrolul african, fiind un fel de nou Golf Persic pentru americani. Populaţia din delta Nigerului nu numai că nu a beneficiat, dar chiar a avut de suferit de pe urma vastelor zăcăminte de petrol şi depozite de gaze naturale din zonă. Mişcările populare nigeriene au cerut în repetate rânduri libertatea de a utiliza aceste rezerve sau cel puţin o împărţire echitabilă a profiturilor. Ecologiştii şi reprezentanţii organizaţiilor pentru drepturile omului au raportat de-a lungul anilor multe atrocităţi comise în această zonă de companiile petroliere şi de forţele militare.

Acestora li se mai adaugă una. Cum nu au primit nici un răspuns la cererile lor,  grupurile de rezistenţă populară au trecut de la petiţii şi proteste, la acţiuni mai directe, cum ar fi tăierea conductelor, pentru ca petrolul să nu părăsească regiunea. Companiile petroliere s-au aliat acum cu Pentagonul şi încearcă să asimileze mişcările locale de rezistenţă cu reţelele teroriste internaţionale. Scopul este acela de a justifica intervenţia forţelor militare ale SUA pentru a  „stabiliza” regiunea, de fapt pentru a asigura aprovizionarea energetică a SUA. Desigur că nu există însă nicio dovadă a unor legături între grupările teroriste internaţionale şi aceste mişcări populare locale.

Instabilitatea care domneşte în jurul instalaţiilor petroliere din Nigeria este întreţinută şi utilizată de SUA pentru a justifica necesitatea acordării de „sprijin” militar statelor africane producătoare de petrol. Sub pretextul protejării acestora de cei care i-ar putea împiedica să se angajeze pe drumul „liberului schimb”, SUA forţează prin mijloace militare aceste state să îi livreze petrol la preţuri preferenţiale.

Organizaţia „Iniţiativa contra terorismului pentru trans-Sahara” a primit în 2005 finanţări în valoare de 16 milioane de dolari, în 2006 suma era de două ori mai mare – 31 milioane de dolari, iar în 2008 se aşteaptă o creştere substanţială de 100 milioane de dolari. Prin consituirea AFRICOM  şi continua promovare a conceptului de „război global împotriva terorii”, este uşor de înţeles care va fi viitorul ţărilor africane.

Alte intervenţii militare datorate lăcomiei SUA

Invadarea Somaliei în decembrie 2006 a fost coordonată utilizând bazele americane din regiune. Constituirea AFRICOM nu va face decât să întărească eforturile de a înlocui guvernul actual cu un guvern federal, mult mai „prietenos” faţă de companiile petroliere americane.

Cererile repetate ale Occidentului de „intervenţie umanitară” în regiunea Darfur din Sudan reprezintă o altă încercare de înlocuire a unui guvern incomod cu unul dispus să ofere pe nimic companiilor americane, bogatele rezerve de petrol ale ţării.

Ziaristul independent Bryan Hunt avertizează că mass-media este implicată şi ea în acest joc. În timp ce utilizează frecvent termeni precum „genocid“ sau „inducere în eroare” cu referire la guvernele acestor ţări, mass-media ignoră abuzurile corporaţiilor occidentale care jefuiesc resursele naturale, poluează mediul şi instaurează regimuri opresive. 

Petrolul african

În primăvara lui 2007, un raport al Departamentului pentru Energie arăta că SUA importa la acel moment mai mult petrol de pe continentul african decât din zona Arabiei Saudite.

În primele luni care au urmat anunţului constituirii AFRICOM  s-au aflat puţine detalii despre acesta. Această unitate de comandă a devenit operaţională ca o subunitate a EUCOM în octombrie 2007, urmând să devină complet independentă 12 luni mai târziu. În acel moment ar trebui să aibă loc şi o relocalizare a cartierului general de la Stuttgart din Germania într-una din ţarile africane.

Această ştire a atras puţin sau chiar deloc atenţia mass-mediei internaţionale şi în special americane. Africa este unul dintre subiectele puţin abordate de media americană, iar atunci când intră în atenţia acesteia, articolele se centrează de obicei pe ideea de catastrofă, conflict, corupţie, aspecte care trezesc reacţii de genul „e nevoie de o intervenţie umanitară, ar trebui ajutaţi”. Cu ajutorul presei, invazia Somaliei a fost percepută tot ca o „acţiune umanitară”. Pentagonul a mers până într-acolo încât a declarat că operaţiunea este doar începutul unor angajamente viitoare.

Citiţi şi:

Dezvăluirile unui asasin economic confirmă punerea în practică a directivelor trasate de Protocoalele maeştrilor francmasoni 
Blackwater, cea mai mare armată de mercenari din lume 

yogaesoteric
30 martie 2008