Cucerirea «pământurilor rare»: Trump a declanșat Războiul secolului XXI

„Pământurile rare” sunt o grupă de 17 minerale esențiale pentru industria de apărare (rachete, muniție, arme hipersonice), pentru industria electronică rezistentă la radiații (componente spațiale, reactoare nucleare) precum și pentru industria electronică de larg consum (telefoane mobile).

Cu o zi înainte de a fi internat în spitalul Walter Reed, la începutul lunii octombrie a acestui an, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care declara starea de urgență națională în industria de minerit – un gest menit să dea un impuls producției interne, scrie Defense News.

Trump le-a ordonat de asemenea ministerelor Cabinetului său să studieze problema din toate punctele de vedere – acordarea de facilități pentru stimularea producției interne, dar și taxe și tarife ori alte restricții la importurile din China.

Decretul prezidențial afirmă că „dependența necorespunzătoare a țării de mineralele critice – prelucrate sau neprelucrate – faţă de adversarii politici constituie o neobișnuită și extraordinar de mare amenințare… la adresa securității naționale, a politicii externe și a economiei Statelor Unite”.

Administrația Trump a identificat 35 de minerale ca fiind deopotrivă esențiale și a căror aprovizionare este vulnerabilă, afirmă documentul.
Statele Unite importă 80% din aceste elemente direct din China, iar o parte din restul de 20% provin indirect tot din China, prin intermediul altor țări.

Audiată în subcomisia de Pregătire și Management de Sprijin din cadrul Comisiei pentru Servicii Militare din Senatul SUA, Ellen Lord, șefa departamentului de achiziții al Pentagonului, a cerut sprijinul Congresului pentru crearea unei strategii pentru „pământurile rare”.

Președintele subcomisiei, Dan Sullivan, a avertizat la rândul său că dominația Chinei în domeniul „pământurilor rare”, „este îngrozitoare”, dând ca exemplu un incident din 2010, când China a tăiat aprovizionarea cu aceste minerale Japoniei.

Recunoscând riscul pe care dependența de China îl reprezintă pentru securitatea națională a Statelor Unite, Lord a afirmat că soluțiile pe termen scurt sunt sporirea mineritului intern în paralel cu încercarea de a mări stocurile de materiale critice și cu identificarea de surse alternative.

Pentagonul a trimis Congresului în luna mai un proiect de lege care să majoreze nivelul de cheltuieli pentru aceste scopuri, pe baza legii privind producția de apărare, care ar permite administrației să cheltuiască până la 1,75 miliarde de dolari pentru „pământuri rare” destinate rachetelor și muniției, respectiv 350 de milioane de dolari pentru microelectronică.
De asemenea, ar fi eliminate total orice plafonări de cheltuieli pentru dezvoltarea armelor hipersonice.

În luna aprilie, administrația americană a atribuit contracte pentru separarea mineralelor grele de „pământurile rare” și a emis cereri de ofertă pentru procesări de separare ușoară și pentru magneți neodimium, care sunt folosiți la producția rachetelor Javelin și a avioanelor de luptă F-35.

„Pământurile rare” mai sunt folosite și la fabricarea vehiculelor blindate, a armelor cu ghidaj precis, a bateriilor și a echipamentelor de vedere pe timp de noapte.

Potrivit legilor actuale, Departamentul american al Apărării (Pentagon) nu poate investi mai mult de 50 de milioane de dolari fără notificarea anterioară a Congresului, însă propunerea legislativă a Pentagonului ar ridica acest plafon la 350 de milioane.

În ciuda numelui lor, majoritatea „pământurilor rare” se găsesc relativ din abundență în natură. Totuși, procesul minier precum și prelucrarea mineralelor sunt foarte scumpe și extrem de poluante, fapt care a determinat Occidentul să le lase în seama Chinei.

Timp de ani de zile, Beijingul s-a folosit de forța sa de muncă ieftină și de legislația permisivă în domeniul mediului pentru a obține o poziție de monopol pe piața strategică a „pământurilor rare”. În prezent, China controlează 90% din producția mondială de „pământuri rare”.
Potrivit datelor statistice date publicității de Beijing, China a exportat în 2019 către Statele Unite 45.552 de tone metrice de pământuri rare, în valoare totală de 398,8 milioane de dolari.

Japonia este principalul destinatar al exporturilor de „pământuri rare” ale Chinei (36%), Statele Unite situându-se pe locul al doilea, cu 33,4%.
Împreună cu Olanda (9,6%), Coreea de Sud (5,4%) și Italia (3,5%), cele cinci țări reprezintă în total 87,8% din exporturile de „pământuri rare” ale Chinei.

Acest decret semnat de Donald Trump va spori și mai mult tensiunile dintre Statele Unite și China în lupta pentru dominarea lumii.

Citiţi şi:

Controlul militar american asupra resurselor naturale din Africa  
Dincolo de coronavirus, se dau şi alte lupte. Imensele bogăţii din Arctica, noul tărâm de luptă al marilor puteri ale lumii

yogaesoteric
3 decembrie 2020