Cum l-a ajutat apartenența la francmasonerie pe senatorul Verestoy Atilla să ajungă unul dintre cei mai bogați politicieni

 

Senatorul Verestoy Attila, care a obţinut la alegerile din 11 decembrie 2016 un nou mandat, în Harghita, poate fi considerat „Nemuritorul” din Parlament. Verestoy este singurul supraviețuitor în legislativ fără întrerupere, din 1990, și este unul dintre cei mai bogați politicieni.

Potrivit ultimei declaraţii de avere făcute publice, Verestoy Attila deţine mai multe suprafeţe de teren în Bucureşti, Harghita şi Ilfov, două case în Ilfov, respectiv Cristuru Secuiesc, un apartament în Odorheiu Secuiesc şi alte două în Bucureşti. De asemenea, senatorul UDMR are un autoturism BMW X3 şi un altul Audi S8, o colecţie de bijuterii estimată la 58.000 Euro şi o colecţie de tablouri evaluată la aproximativ 25.000 Euro.

Conturi în Monaco și Elveția

În declaraţia sa de avere, Verestoy Attila a specificat că deţine, el sau soţia sa, sume în mai multe conturi, depozite bancare şi fonduri de investiţii, atât în euro, cât şi lei, la bănci sau fonduri de investiţii din ţară sau străinătate. Conform sursei citate, senatorul UDMR deţine 1.978.184 euro la un fond de investiţii din Monaco, 2.334.456 euro la un fond din Elveţia şi 1.314.120 euro într-un depozit de la o bancă din Austria, dar şi un depozit de 1.652.800 euro la o bancă din România. De asemenea, acesta are mai multe conturi, depozite sau plasamente la fonduri de investiţii şi la alte bănci din ţară şi străinătate. Verestoy şi-a făcut public şi portofoliul deţinut în urma investiţiilor pe bursă şi a trecut în declaraţia de avere şi mai multe împrumuturi acordate. În 2015, Verestoy a câştigat sume importante de bani din dividende, dobânzi, dar şi din vânzarea acţiunilor deţinute la Transgaz, prin Bursa de Valori Bucureşti. Potrivit declaraţiei de interese, senatorul UDMR este acţionar la mai multe firme.

Bani, putere și… masonerie

În urmă cu câțiva ani, portalul Ziarişti Online a fost alimentat cu informaţii despre date şi evenimente secrete ale masoneriei de la o anumită „Sursa A”, cel mai probabil aflată chiar în interiorul organizaţiei oculte. În baza respectivelor informaţii, verificate şi dovedite drept autentice, au fost publicate mai multe dezvăluiri, printre care un interviu care a circulat printre masoni cu generalul Victor Stănculescu, ce a fost intervievat în închisoarea de la Jilava de Horia Nestorescu Bălceşti, un mason aproape la fel de controversat ca şi interlocutorul său. În prima parte a acestei filmări generalul confirmă apartenența senatorului UDMR Verestoy Attila la Marea Lojă Naţională din România, face apologia masoneriei şi îl evocă pe primul conducător al structurii secrete din România, de după 1989, Nicu Filip, care pare cel care a dorit să-l iniţieze în organizaţia „discretă”. Sau a şi reuşit?

Iată câteva date despre „groful” UDMR, senatorul mason cu cea mai mare avere oficială din Parlamentul României.

Verestoy Attila –Masonul de aur al UDMR

Raport asupra masoneriei din România – Extras

UDMR este controlată de un grup de potentaţi, dintre care se detaşează simţitor senatorul Verestoy Attila, ale cărui afaceri au prosperat în epoca guvernării Năstase, şi, întâmplător sau nu, asociaţii baronului udemerist sunt personaje notorii ale clientelei financiare crescute la sânul PSD, cei mai mulţi dintre ei fiind masoni bolşevici cu ştate vechi.

În anul 2003, odată cu instalarea lui Eugen Ovidiu Chirovici la şefia MLNR, masonul Verestoy Attila va fi numit „Asistent al Marelui Maestru” pentru Transilvania. Astfel, cu ajutorul masoneriei, senatorul Verestoy Attila va reuşi în scurt timp să controleze în totalitate nu numai presa din secuime, ci şi instituţiile de stat din Harghita (Covasna), prin care va derula afaceri de milioane de euro.

Masonul Attila Verestoy este un adevărat magnat local, cu o avere estimată la circa 40 milioane euro. Datorită afacerilor cu lemn pe care le-a desfăşurat în Transilvania prin intermediul firmei Nivo, Verestoy s-a ales chiar cu porecle cum ar fi: „Kerestoy” (de la cherestea) sau „Drujba lui Dumnezeu”.

Societatea cu pricina era asistată juridic de fostul ministru al sănătăţii din perioada 1996-2000, Hajdu Gabor. Profiturile obţinute din lemn au fost reinvestite de Verestoy în afaceri cu alcool, industrie, agricultură şi mass-media.

Zonele de interes şi influenţă ale masonului UDMR sunt Ciucul, Odorheiul, Tulgheş, Borsec, Reghin şi Gheorghieni. Această situaţie a profiturilor reinvestite se reflectă fidel în afacerile lui Verestoy Attila din străinătate, pe care acesta le derulează sau le-a derulat în asociere cu alţi masoni celebri, cum ar fi: Cristian Burci, Dumitru Creştin, Dinu Patriciu, Alexandru Bittner, Costel Bobic şi Emil Nell Cobar. Toate aceste personaje (Dinu Patriciu este încă în viață, cum s-a zvonit în ultima vreme?) fac parte din stafful executiv al unei adevărate suveici de societăţi offshore care se ramifică pe bătrânul continent. Printre acestea figurează: M.G. Media Group Internaţional Holding SA, European Radio Instruments Limited, Internaţional Railway Systems SA (IRS), IRS Leasing Limited, Rompetrol etc.

Prin sistemul său relaţional, masoneria bolşevică s-a implicat şi în derularea unei alte afaceri controversate marca Verestoy Attila, cum ar fi cea cu tichete de masă, administrată de firma Hungastro SA (detalii în investigaţia de mai jos).

Dan Badea – Micile secrete ale lui Attila Verestoy

 

Este supranumit „Drujba lui Dumnezeu”, „Groful defrişării pădurilor” sau „Kerestoy”.

Averea senatorului UDMR Attila Verestoy, aflată în continuă creştere datorită afacerilor tot mai prospere pe care le-a dezvoltat de-a lungul carierei sale politice, i-a adus şi titlul de cel mai bogat om de afaceri din judeţul Harghita, fieful său politico-financiar.

Începute în 1991, la un an după intrarea sa în politică, afacerile derulate de Verestoy au acoperit domenii precum industria prelucrării lemnului, agricultura, produse chimice, alcool, comunicaţii, transporturi, mass-media, investiţii financiare etc.

El şi-a administrat singur toate afacerile până când legea i-a interzis explicit acest lucru şi calitatea de senator a devenit incompatibilă cu aceea de administrator al unei firme. Ulterior, aproape toate afacerile sale au fost preluate, spre administrare, de către soţia şi fiul său (Attila Verestoy jr.).

Mai trebuia amintit din start faptul că senatorul Verestoy s-a specializat ca membru al Comisiei Parlamentare de Control al SRI, o funcţie extrem de importantă pentru cei care ştiu că informaţia înseamnă totuşi ceva în politică şi afaceri.

Pe copertă, la umbra Elenei Ceauşescu

Absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Politehnica bucureşteană, proaspătul inginer chimist Attila Verestoy şi-a făcut stagiatura, în perioada 1978-1980, la întreprinderile „Mecanica” Sfântu Gheorghe şi „Tehnoutilaj” Odorheiu Secuiesc. În 1980, se reîntoarce în Bucureşti şi ocupă una din catedrele Facultăţii de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic. Devine lector, iar apoi, din 1983, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Cercetare de Chimie Anorganică Bucureşti.

În 1989, este cercetător ştiinţific principal în cadrul Institutului de Cercetare şi Proiectare pentru Chimie Anorganică şi Metale Neferoase din capitală. Cum locul său de muncă, dar şi preocupările ştiinţifice se aflau sub călcâiul Elenei Ceauşescu, au apărut ulterior comentarii privind eventuala sa legătura cu Securitatea sau, mai mult, cu academicianul nr. 1 al patriei, Elena Ceauşescu. Comentarii publice pe această temă au apărut în 1998, în urma unui conflict izbucnit între conducătorul extremist al platformei „Iniţiativa Maghiară Ardeleană” din cadrul UDMR, Adam Katona, şi liderul UDMR Attila Verestoy.

Neînţelegerile dintre cei doi, provocate de viziuni politice diferite, l-au iritat peste măsură pe Katona, care a afirmat că Attila Verestoy ar fi fost un fel de mâna dreaptă a Elenei Ceauşescu. Declaraţia a fost făcută într-un interviu pe care Adam Katona l-a dat în iulie 1998 bilunarului Europei Ido din Sfântu Gheorghe. „Verestoy a lucrat în institutul Elenei Ceauşescu ceea ce, pentru un cercetător maghiar, nu era o onoare oarecare, ci presupunea o relaţie bazată pe încredere”, a declarat Katona.

Acesta ar fi fost deranjat de faptul că, potrivit afirmaţiilor sale, Attila Verestoy i-ar fi spus, scurt, dar convingător, „Te sugrum, dar nu la figurat, ci pe bune”. Ulterior, în apărarea senatorului Verestoy a sărit secretarul de stat Szabolcz Lanyi care, în cotidianul Romaniai Magyar Szo, a afirmat că singura legătură dintre Verestoy şi Elena Ceauşescu a fost publicarea numelui „academicienei doctor inginer” în fruntea colectivului care a lucrat la elaborarea unei teze în cadrul Institutului de Cercetare şi Proiectare pentru Materiale Neferoase şi Rare.

Începuturile din pădure

 

Lansat în afaceri din industria de prelucrare a lemnului, fostul inginer chimist Attila Verestoy s-a descurcat cum nu se poate mai bine în jungla tranziţiei. S-a implicat în acest domeniu şi datorită faptului că a beneficiat de retrocedarea unei părţi importante dintr-o fabrică de mobilă care aparţinuse bunicului său, înainte de naţionalizare.

În 1991, a înfiinţat firma IVO SRL, alături de cumnatul său Ferenczy Karoly, firmă prin care a derulat cunoscutele afaceri cu cherestea. Trei ani mai târziu, alături de cumnatul său şi de Attila Hosszu, a înfiinţat o nouă firmă în Odorheiu Secuiesc, Metwooplast-Sat SRL, societate al cărei obiect de activitate era fabricarea şi comercializarea produselor din lemn.

Tot în 1994, devine administrator la fabrica de mobilă Famos SA din Odorhei, ulterior preluând acţiuni importante şi la această societate, cu o tradiţie de peste 40 de ani. Treptat, Attila Verestoy şi-a extins afacerile şi în alte domenii. În 1993, a înfiinţat firma Hellax Primex SRL, profilată pe produse agricole, iar în 1994 s-a asociat cu fostul senator oltean al PDSR, Teiu Păunescu, în societatea MES SA Slatina; în acelaşi an a înfiinţat, la Bucureşti, societatea de consultanţă şi management în afaceri V&P Invest.

Alcool, tichete de masă şi presă

Cum afacerile cu alcool ofereau oportunităţi financiare interesante, Attila Verestoy şi-a încercat norocul şi în acest domeniu. A început în 1994, timid, cu firma Simalcoop SRL din Tuşnad, societate prin care a participat la privatizarea fabricii Spirt-Amidon de lângă Miercurea Ciuc. Deşi a preluat de la FPS un pachet de 21% din acţiunile Spirt-Amidon, contravaloarea acestora (trei miliarde de lei) n-a mai ajuns la FPS, câţiva ani mai încolo firma trecând, cu datorie cu tot, la FPS. Conform declaraţiilor senatorului Verestoy, afacerea nu i-a adus profit. „Am ieşit în pierdere totală, nu m-am îmbogăţit din această afacere”, a declarat ulterior Verestoy.

O altă incursiune în lumea alcoolului a fost făcută de Verestoy în 1998 când, prin firma IVO SRL, a preluat de la FPS pachetul de 40% din acţiunile societăţii Vinuri şi Băuturi din Miercurea Ciuc.

Profitul cel mai însemnat îi revine însă din acţiunile pe care le deţine la grupul de firme Hungastro SA din Covasna, acţiuni evaluate la peste 35 milioane dolari. Ca orice politician responsabil, Attila Verestoy a investit şi în mass-media prin firma Trinvest din Sfântu Gheorghe. El a participat la înfiinţarea Editurii Scripta de la Oradea, la care a devenit preşedinte şi, ulterior, la preluarea unor acţiuni (6%) la cotidianul de limba maghiară Kronica.

Miliarde la minut cu acţiuni Rompetrol

În aprilie 2008, senatorul Attila Verestoy s-a numărat printre protagoniştii ingenioasei speculaţii pe piaţa de capital cu acţiunile Rompetrol (RRC), alături de Camelia Voiculescu (fiica lui Dan Voiculescu), Sorin Roşca Stănescu, Călin Popescu Tăriceanu şi alţii. Declanşată pe 7 aprilie 2004, tranzacţia cu acţiuni Rompetrol a adus protagoniştilor, în doar câteva minute, câştiguri de zeci şi sute de miliarde de lei. De exemplu, un off-shore din Cipru, Saltville Ltd., a cumpărat într-un minut (între orele 10:09-10:10) un miliard de acţiuni la preţul de 116 lei bucată, şi după şapte minute a vândut 550 milioane acţiuni cu preţuri cuprinse 250 şi 300 lei bucata, obţinând un profit de 22 miliarde lei, plus 450 milioane acţiuni în portofoliu.

Printre cei care au cumpărat atunci de la Saltville, la preţul de 250-300 lei acţiunea, s-au aflat Camelia Voiculescu (478 milioane acţiuni) şi Attila Verestoy (63 milioane acţiuni). Senatorul UDMR a vândut, la rândul său, o parte din acţiuni la un preţ dublu (între 657 şi 770 lei acţiunea) şi a realizat rapid un profit de 7,7 miliarde lei rămânând şi cu 28 milioane de acţiuni în portofoliu. Ulterior, Attila Verestoy a declarat că totul a fost corect şi la vedere. „Am cumpărat şi am vândut mai multe acţiuni de pe piaţa liberă”, a spus Verestoy. „Da, am cumpărat în 7 aprilie cu 300 de lei” – a declarat Attila Verestoy. Singurul secret nedezvăluit de liderul UDMR a fost modul în care a ghicit că trebuie să se afle la locul potrivit, în momentul potrivit, alături de grupul restrâns, select şi potrivit de speculatori pe piaţa de capital.

Citiți și:

Frăţia masonică a penalilor: chestorul Liviu Popa şi judecătorul Ovidiu Galea s-au făcut masoni şi îşi protejau «fraţii» în anchete şi procese
Dinu Patriciu – primus inter pares

 

 

yogaesoteric
13 aprilie 2017