Cum să alegem un mod înţelept şi creator de îndeplinire a acţiunilor profund benefice şi dumnezeiesc integrate

de profesor de yoga Gregorian Bivolaru

Cu siguranță au existat situaţii în viața noastră în care ne-am întrebat, la un moment dat: „De ce anume fac ceea ce fac?”.

Este cunoscut faptul că fiinţele umane nu recepționează în mod pasiv influențele exterioare şi nici nu reacţionează în mod mecanic la solicitările vieții de zi cu zi. Alegerile pe care le realizăm sunt într-un anume fel determinate de anumite cerinţe interne, de anumite necesități sau de o anumită orientare preexistentă, a căror efect însumat face să se manifeste selectivitatea noastră specifică.

Resorturile interne care ne impulsionează să acționăm într-un anumit fel reprezintă ceea ce numim motivație. Dacă facem apel la conceptul de motivație, vom fi capabili să găsim răspunsuri la întrebările de genul celor enunţate anterior. Cunoaşterea şi conştientizarea motivațiilor noastre ne permit să descoperim care sunt în realitate cauzele diferitelor comportamente care sunt, în mod aparent, lipsite de explicații raţionale. Motivația reprezintă un ansamblu de stări de necesitate internă ce există şi sunt prezente în Microcosmosul ființei umane şi care stimulează şi orientează comportamentul în vederea împlinirii lor.

Categoria stărilor de necesitate include un ansamblu de factori interni care activează, ghidează şi reglează acțiunile voluntare cum sunt, de exemplu: trebuinţele, motivele, interesele, convingerile, idealurile.

Motivația joacă rolul unui sui generis „filtru”, prin intermediul căruia noi recepţionăm şi apoi asimilăm influenţele externe şi interne. Prin motivație noi putem deveni „permeabili“ din punct de vedere lăuntric doar la acei stimuli care sunt capabili să ne îndeplinească unele dintre stările de necesitate interioară. Tocmai de aceea motivațiile sunt într-un anume fel decisive pentru opțiunile pe care le alegem. Motivația reprezintă un factor important care contribuie la formularea unei anumite alegeri. Ştiind toate acestea, este firesc să ne întrebăm: „Cum anume putem şti ceea ce ne motivează cu adevărat?”.

Specialiştii în domeniile de dezvoltare personală au sistematizat o anumită metodă practică ce implică alcătuirea unui mic clasament, ce este realizat în trei categorii, a preocupărilor noastre existenţiale. Prima categorie este cea a valorilor. Valorile personale le putem descoperi, de regulă, răspunzând sincer şi în mod firesc la întrebarea: „În ce moment şi în ce situaţie mă simt în armonie cu mine însumi/însămi?” Cea de a doua categorie este cea a obiectivelor. Obiectivele pot fi identificate răspunzând lăuntric la întrebarea: „Ce anume mă pasionează cu adevărat în viață?” Cea de-a treia categorie este cea a scopurilor pe care le urmărim. Recunoaşterea scopurilor poate fi realizată răspunzând cu sinceritate la întrebarea: „Ce anume vreau, ce pot şi ce urmăresc să realizez efectiv?”.

Ştiind toate acestea, putem realiza o scurtă perioadă de introspecţie, care ne poate evidenția faptul că, de regula, cei mai mulți dintre noi vedem viața îndeosebi în termeni de scopuri de atins şi, în consecinţă, fie ne angrenăm să le obținem, fie eşuăm. Însă de ce oare să facem eforturi pentru ceva mare, amplu şi greu de atins atunci când încă nu suntem pregătiți pentru aceasta şi de ce să nu ne rezumăm la ceea ce este mai mic, accesibil şi realizabil pentru noi în acel moment? Reflectând cu sinceritate la aceste aspecte, vom conştientiza că adeseori ne lăsăm prinşi în iureşul cotidian şi ajungem apoi să pierdem din vedere esenţialul, şi anume alchimia subtilă ce există între aceste niveluri diferite de preocupări.

Pentru a ne menține autocontrolul asupra evenimentelor ce apar în viața noastră şi pentru a ne transforma în bine existenţa, este necesar să începem prin a ne reechilibra şi pentru a ne doza în mod adecvat şi armonios eforturile în direcția acestor trei poli ai preocupărilor noastre existenţiale. Şi pentru aceasta este necesar să recurgem la un instrument foarte simplu, şi anume încrederea fermă că este posibil să alegem în mod înțelept şi apoi să acţionăm în mod binefăcător, în orice moment al existenței noastre. Vom descoperi apoi că nicio decizie nu este în realitate irevocabilă şi că de fapt, atunci când îi solicităm ajutorul lui Dumnezeu, nicio situație nu este fără ieşire.

Desigur, există în viaţă perioade favorabile şi altele mai puțin favorabile, dar aceasta nu este, la modul fundamental vorbind, ceva esențial. Alegând într-un mod liber şi exercitându-ne în mod înţelept capacitatea de a alege propriile preocupări în viață, în termeni de valori, de obiective şi de scopuri, putem spune că am făcut primul pas, ferm orientat, în direcţia controlului propriei existențe.

Mai departe vom constata că ne va fi uşor să găsim care este „sensul” esențial al tuturor acţiunilor pe care le-am realizat până atunci şi, procedând în continuare astfel, putem să descoperim atât semnificația reuşitelor, cât şi rostul esențial al eşecurilor. De exemplu, vom putea să conştientizăm faptul că poate viața profesională este mai puțin pusă în valoare, că putem munci mult mai destins, că avem posibilitatea de a ne consacra mai mult timp celor apropiați, pe care îi iubim, că ne putem găsi energia de a investi într-o preocupare superioară, spirituală sau că ne putem orienta atenția în direcția trezirii unei forme de cunoaştere binefăcătoare care contează.

În final, vom constata că nu este atât de important conținutul „rețetei“ folosite în practică, pentru că în realitate fiecare aşteaptă ceva ce îi este specific. Ceea ce urmărim este mai ales să ieşim din starea de dependenţă care poate apărea în legătură cu un singur tip de preocupare, de exemplu doar profesională, doar financiară sau doar sexuală etc. În realitate, nu vom putea cunoaşte şi trăi cu adevărat sentimentul de realizare şi de împlinire interioară prin ceea ce întreprindem în viața de zi cu zi, decât dacă ne vom implica cu detaşare în aproape orice este benefic în viaţă şi care este necesar.

O a doua eroare regretabilă posibilă, pe care mulți dintre noi o facem uneori, constă în convingerea eronată că dacă avem o anumită preocupare care ne solicită să „investim“ atenţie într-un anume „aici”, atunci, presupunem noi în mod greşit, nu mai este necesar să ne „investim“ atenţia şi preocupările în altă parte sau, altfel spus, într-un aşa-zis „acolo“. O astfel de viziune îngustă ne face să vedem viața noastră ca un fel de „joc cu sumă nulă”: ceea ce punem într-o parte, trebuie să luăm în mod necesar din altă parte. De exemplu, dacă cineva decide să ofere mai mult familiei, atunci el va considera, în mod eronat, că o va face în detrimentul muncii și viceversa! Desigur, timpul nu este multiplicabil la infinit. Dar cu toate acestea, este posibil să ne angrenăm constructiv şi creator în diferite domenii ale vieții, învățând totodată să ne ordonăm și să ne compartimentăm în mod înțelept viața și refuzând să acceptăm ca un anumit domeniu al vieții noastre să interfereze în mod dizarmonios cu un altul sau să aibă o influență nefastă asupra sa.

Dacă ajungem la un moment dat să constatăm cu tristețe că activitatea profesională pe care o realizăm astăzi ne afectează viața de familie, atunci ar fi necesar să realizăm o transformare în ceea ce o priveşte. Însă aceasta nu implică nicidecum să renunţăm să ne perfecţionăm din punct de vedere profesional. Pentru a soluţiona o astfel de posibilă dilemă merită să ne propunem să vedem situația dintr-un alt unghi şi apoi să folosim la maximum energia şi creativitatea noastră în tot ceea ce facem binefăcător. Acesta este unul dintre secretele fericirii şi serenităţii.

Dacă după ce vom pune în practică toate aceste sfaturi vom constata cu încântare apariţia în ființa noastră a sentimentului stenic că suntem capabili să dăruim ceea ce este mai bun din noi înşine, atunci vom fi şi mai putin obsedați de rezultatele activităților noastre și vom trăi o minunată stare de detaşare dumnezeiască. Dacă observăm că viața noastră spirituală tinde să ne apară ca fiind antagonistă vieții profesionale, atunci cel mai bine ar fi să ne modificăm punctul de vedere asupra sensului şi specificului fiecăreia dintre ele şi apoi să găsim o perspectivă comună, unitară şi coerentă din care putem să privim aceste două aspecte ale vieţii, nu ca aspecte antagoniste ci ca fațete tainice ale aceleiaşi realități dumnezeieşti unitare.

Privind la modul practic, vom constata că, într-o anumită măsură, pentru a cunoaşte fericirea, ființele umane apelează la o aşa-zisă cerere de mijloace, însă, în realitate, pentru a împlini această aspirație a sufletului lor, nu există limitări insurmontabile. De fapt, riscurile posibile nu cântăresc atât de greu în faţa certitudinii interioare ferme de a fi în acord şi în armonie cu noi înşine. Atunci când vom conştientiza aceasta, vom găsi o tainică şi fascinantă bucurie, şi plăcere totodată, în a realiza acţiuni binefăcătoare. De asemenea, vom constata că dispunem de o neaşteptată disponibilitate creatoare, care ne oferă coerenţă în tot ceea ce realizăm benefic.

Bineînțeles, nimeni nu poate pretinde că este uşor să investeşti din plin, în orice moment, în tot ceea ce apare ca fiind o posibilitate propice pentru a atinge fericirea durabilă. Această abilitate poate să fie rodul unei munci tenace cu noi înşine, care este posibil să dureze chiar şi o viaţă! Dacă vom urmări însă să fim cât mai mult conştienţi de momentul prezent, vom putea ieşi din capcana absurdă şi obsesivă a rezultatului imediat sau, altfel spus, a „fericirii produse” într-un timp cât mai scurt. Detaşându-ne de impunătoarea presiune a „producţiei de rezultate imediate“, vom putea să ne bucurăm în mod constant de binefacerile vieţii, în întreaga ei complexitate, ce este cel mai adesea nebănuită de marea majoritate a oamenilor.

Fragment din lucrarea Sfaturi înţelepte pentru armonizarea vieţii de zi cu zi, volumul 2, publicată la Editura Shambala, tipărită la Ganesha Publishing House.

Citiţi şi:
Cum să scriem jurnalul fericirii – CARPE DIEM
Energia trupului uman: noi tindem în realitate către armonie
Alegi yoga, alegi fericire, armonie, împlinire

yogaesoteric
31 iulie 2021