Dan Stoica: „Ce m-a uimit în ultimii ani este capacitatea omului de a lua de bune vorbele goale”

Unii își zic „noi toți” și ne spun ce e bine și ce e rău, ce e drept și nedrept iar noi este nevoie să aplaudăm și să ne simțim fericiți „în unanimitate” pentru că s-au îndurat să ne spună și nouă cum este situația.

Ce m-a uimit în ultimii ani este capacitatea omului de a lua de bune vorbele goale.

Unii care își spun „comunitatea internațională” au trasat de la ei putere niște granițe și popoare întregi își scot ochii, se spurcă sau se sugrumă ca să le aducă la normal.

Niște granițe desenate cu rigla de niște unii care nici nu au pus piciorul vreodată pe acolo, d-apăi să mai trăiască, să vadă și ei cam cum este situația.

Iar alții, mai timizi, mai comozi, mai „las că merge și așa”, iau de bune aceste granițe și împart oamenii în buni și răi după cum le spune tipa bine machiată care citește textele de pe un prompter și le declară adevăruri indiscutabile.

Deunăzi, în orașul din Donbas ocupat de ucraineni zis Krematorsk a căzut o bombă peste un hotel și a omorât o mulțime de persoane. Se pare că între ei erau și civili. Aceia sunt victime, restul sunt ce? Unii care treceau pe acolo și își curățau puștile spunând prostii?

Știați că tot comunitatea internațională (alta totuși decât acei „noi toți”) a scris niște reguli la Geneva acum ceva ani în care s-au definit crimele de război? Una din ele este să te lupți în clădiri sau spații destinate vieții civile. Ori hotelul din Krematorsk era plin cu mercenari străini veniți în acea zonă din Donbas ocupată vremelnic de americani ca să se lupte cu rușii (adică cu băștinașii) fără să fi evacuat populația civilă din localitate. De fapt ukrii acolo nu eliberează nimic, fac o altă crimă de război care se numește „epurare etnică”, rușii fiind ce erau pieile roșii prin nordul Americii acum ceva secole.

În Donbas trăiește o populație ocupată de forțe militare vrășmașe care au nevoie de teritoriul lor, de casele lor, de istoria lor ca să își facă viitoarele firme americane un loc de adunat beneficii grase cu investiții minime (victimele nu se pun, pentru că pe ele nu se plătește impozit).

Cam atât despre dreptatea care se dă și se ia de către „noi toți” și pe care noi în calitate de „sclavi” (citat dintr-un cowboy singuratic) o susținem că așa ni se pare mai comod.

E vremea să ne trezim, să ne spălăm cu apă rece și curată pe ochi și să îi deschidem. Că dacă nu… nici nu o să știm că a venit vremea să și facem ceva, nu numai să ne tânguim.

Autor: Dan Stoica

Citiți și:
Regele e gol
Despre onoare (cu exemple concrete)

yogaesoteric
24 septembrie 2023