De când gașca de spioni lichidatori s-a cocoțat în fruntea României, acțiunile de politică externă sunt vădit antinaționale

Am spus-o de multe ori că, din punct de vedere politic și militar, Ucraina este un dușman al nostru. Vecinul nostru de la nord înglobează mai multe teritorii românești (Bucovina, sudul Basarabiei etc.) și, mai mult, duce o politică activă de anihilare a cetățenilor români de pe teritoriile sale. În mod normal România ar fi necesar să devină foarte vocală în ceea ce privește raporturile cu această țară, ostilă din punctul nostru de vedere.

Doar că, de când gașca de spioni lichidatori s-a cocoțat în fruntea României, acțiunile de politică externă sunt vădit antinaționale. Vă amintesc că atunci când Plăvanul a vizitat Ucraina a refuzat să se întâlnească cu membrii comunității românești de-acolo, în ciuda faptului că aceștia trec prin cele mai grele momente ale existenței lor. Li se interzice din ce în ce mai pe față utilizarea limbii materne, învățământul în română, atât cât mai funcționează, are un statut semi-legal, iar activitățile de intimidare din partea statului ucrainean n-au luat pauză niciodată.

După cum bine se știe, Ucraina se află într-un conflict cu Rusia. Ea își clamează dreptul asupra Crimeei, care i-a fost dată cadou de către URSS pe vremea în care statul sovietic era condus de un ucrainean, Nikita Hrusciov. Mai mult, transferul Crimeei către Ucraina s-a făcut cu încălcarea constituției sovietice care statua cât se poate de clar că „teritoriul unei republici a Uniunii nu poate fi schimbat fără consimțământul său”. Așadar, pentru transferul Crimeei ar fi fost nevoie atât de un referendum în Ucraina (țara care primea teritoriul), cât și în Rusia (țara care ceda teritoriul). Reîntoarcerea Crimeei la Rusia s-a făcut prin intermediul unui referendum local pe care vuvuzelele așa-zis democrate îl critică întrucât ar fi fost organizat „sub presiunea Rusiei”. Desigur, acei „democrați” uită de făcătura de referendum din Kosovo, unde întregul proces a fost supervizat de bombardamentele aliate și unde un întreg teritoriu care aparținuse istoric sârbilor a fost smuls din țara mamă pentru a se construi o republică inexistentă vreodată.

Revenind la Ucraina, voi aminti și de conflictul deschis cu etnicii din estul țării, rusofoni separatiști sprijiniți de Moscova. De altfel, estul Ucrainei este un „no man’s land” cu un statut incert, în care atrocitățile armatei ucrainene au lăsat urme adânci. Sunt elemente care nu se spun deoarece Ucraina este fieful coruptului Biden, țara din care fiul său a tras bani murdari și-n care, în continuare, „mafia Biden” are interese strategice.

Am reamintit toate aceste probleme pentru a înțelege că Ucraina nu este un prieten și, mai mult, interesele sale politico-militare nu-s unele drepte din punct de vedere istoric. În afara teritoriul său tradițional, Ucraina a înglobat teritorii de-ale vecinilor săi într-un complex istoric dubios. De asemenea, este necesar să înțelegem că, în ceea ce privește conflictul dintre Ucraina și Rusia, avem de-a face cu un conflict dintre doi dușmani tradiționali de-ai României. În condițiile în care se bat doi dușmani de-ai tăi, nu te apuci să-l ajuți pe unul sau pe altul deoarece te numești prost. Rămânând pe margine ai numai de câștigat.

Iată un exemplu: într-un elan al răzbunării pe Ucraina, Rusia a transmis pe canale publice faptul că interesele teritoriale ale României și Poloniei în Ucraina sunt justificate. Desigur, în condițiile în care la conducerea țării noastre se află doar trădători, poziția Rusiei nu a fost fructificată.

Mai mult, trădătorul de la Apărare, Nicolae Ciucă, a semnat anul trecut un parteneriat militar cu Ucraina. Desigur, n-a făcut-o de capul său, cel mai probabil inițiativa a fost a Plăvanului sau, mai bine spus, a celor care-i păpușează pe cei doi. La momentul semnării, comunicatul de presă a sugerat doar o înțelegere generală, de bună vecinătate. Iată că abia acum aflăm ce-a semnat Ciucă. Nu-i vorba de zvonuri, ci de informații oficiale întrucât tratatul lui Ciucă e pe cale să devină lege. Și ce lege!

Iată ce prevederi are:
– activitate comună de cercetare-dezvoltare în domeniul tehnico-militar;
– existența unor proiecte militare comune, în cadrul cărora să se producă tehnică militară la cererea oricărei părți;
– furnizarea de armament, tehnică militară și alte echipamente în scopuri tehnico-militare (atenție, acest punct poate fi interpretat de către partea rusă ca o intrare oficială a noastră în conflict!);
– vânzarea de licențe de producție a armamentului și a tehnicii militare;
– schimbul de informații și de experiență în standardizarea, codificarea, controlul calității tehnicii militare în cadrul programelor comune ale cooperării în domeniilor tehnico-militare.

Practic, legea, aflată acum în procedură de avizare la Senat, instituie o mini-alianță militară între România și Ucraina. Doar că Ucraina se află în conflict deschis cu Rusia. Stabilirea unei alianțe militare într-o asemenea situație – chiar și a uneia mascată de un tratat de cooperare – nu reprezintă nimic altceva decât o provocare gratuită a Rusiei. Suntem aruncați indirect în război cu Rusia.

Au fost întrebați cetățenii români dacă sunt dispuși să intre în război? Un asemenea tratat nu se poate semna decât în urma unui referendum. Intrarea țării în război nu-i o chestiune care se decide la un pahar de bere. Și cu atât mai puțin prin trecerea sa pe șest prin Parlament. Sunt curios, v-a spus vreunul dintre parlamentarii pe care i-ați votat că intenționează să ne bage într-un conflict deschis cu Rusia nu pentru că am avea noi vreun interes, ci pentru că SUA lui Biden ne împinge pe post de pion în acest conflict?

Ceea ce se petrece este extrem de grav. Trădătorii din fruntea țării ne aruncă din nou drept miză la cazinoul global. Din nou se dorește ca noi să fim „jucați la zaruri”. Ați avut idee despre această acțiune ticăloasă? Mai mult, vi s-a spus că România urmează să intre într-un război de partea unei țări care chinuiește românii aflați pe teritoriul său? În loc să ne preocupăm să le fie ceva mai bine amărâților care, fără vina lor, au ajuns de-atâtea generații sub stăpânire străină, noi ne punem inutil în slujba asupritorilor lor. Oameni buni, treziți-vă până nu e prea târziu! Treziți-vă înainte ca trădătorii nemernici din fruntea țării să ne vândă definitiv!

Autor: Dan Diaconu

Citiţi şi:

3 mai 1997: 21 de ani de la una dintre cele mai mari trădări din istoria României: Tratatul cu Ucraina

Un documentar pe care probabil nu-l veți viziona niciodată la TV: «Ukraine on Fire», de Oliver Stone (I)

yogaesoteric
18 februarie 2021