De ce abuzurile continuă?
De ce abuzurile continuă?
Deşi în repetate rânduri reprezentanţi ai Poliţiei şi Procuraturii au afirmat public că nu există dovezi pentru anchetarea profesorului de yoga Gregorian Bivolaru, totuşi, în mod brusc, la data de 29 martie 2004 acesta este arestat cu acuzaţia de a fi întreţinut relaţii sexuale cu o minoră pe nume Mădălina Dumitru, în vârstă de 17 ani. Această acuzaţie se baza pe o declaraţie dată de minoră în timpul raziei din data de 18 Martie 2004, declaraţie dată – aşa cum a afirmat minora – sub presiunea fizică şi psihică şi ameninţările procurorului. A doua zi, pe data de 19 Martie 2004, Mădălina Dumitru revoltată de tratamentul la care fusese supusă anterior, a depus o plângere la Parchetul Militar împotriva abuzurilor Procuraturii Române, plângere prin care îşi retrăgea declaraţia din 18 Martie 2004.
Spectacolul puternic mediatizat care a urmat în cele 4 zile a reuşit o denigrare evidentă a imaginii şi reputaţiei domnului Gregorian Bivolaru, mentorul spiritual al Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut. În urma a două zile de cercetări, pe data de 1 aprilie Curtea de Apel Bucureşti a dispus punerea in libertate a profesorului de yoga Gregorian Bivolaru. Deşi decizia a fost luata de la ora 17.00 – el a fost eliberat abia la ora 23.00 a aceleiaşi zile, răstimp în care Gregorian Bivolaru a fost „plimbat” în cătuşe de forţele de ordine între Curtea de Apel, Judecătoria sectorului 5, Direcţia Cercetări Penale şi iar Judecătoria sectorului 5, spre deruta jurnaliştilor, a opiniei publice, precum şi a avocaţilor săi.
Iată cum s-ar putea descrie atmosfera din seara zilei de 1 aprilie: Şase ore in care procurorii au ţinut cu dinţii de un mandat de arestare care fusese casat. Jandarmi şi trupe SPIR păzind un singur om încătuşat. Zvonuri, informaţii neconfirmate.
La Ora 17.00, Curtea de Apel Bucureşti a casat sentinţa Tribunalului Bucureşti prin care Gregorian Bivolaru fusese arestat preventiv şi a dispus punerea in libertate a acestuia. Totodată, instanţa a decis ca propunerea de rejudecare a cererii procurorilor de arestare preventivă să fie soluţionată de Judecătoria sectorului 5. Din momentul respectiv, Gregorian Bivolaru a redevenit un om liber. Însă, în mod contrar aşteptărilor şi mersului legal al lucrurilor, într-o oră şi jumătate, Gregorian Bivolaru a fost dus la Judecătoria sectorului 5 pentru rejudecarea propunerii de arestare, însoţit fiind de acelaşi număr impresionant – dar inexplicabil – de trupe de jandarmi şi trupe SPIR, fiind tot încătuşat.
În tot acest răstimp, pe strada Stavropoleus, unde se afla sediul Judecătoriei, a fost blocat accesul autoturismelor prin cordoane de jandarmi, iar pietonii erau legitimaţi. Presa a aflat că şedinţa de judecată începuse. Nu se ştia nimic despre ceea ce se întâmpla înăuntru. La un moment dat, unul dintre avocaţi, Dan Apostol, a ieşit din incinta Judecătoriei şi i-a anunţat pe reprezentanţii mass-media ca toţi magistraţii Judecătoriei au fost recuzaţi. Acelaşi avocat a declarat că, deşi procurorul de şedinţă a spus că dl. Bivolaru este un om liber, clientul său este tot încătuşat.
După câteva minute, dl. Gregorian Bivolaru a fost scos din clădire, tot încătuşat, şi împins în maşina poliţiei. „Sunt un om liber. Aşa a decis Curtea de Apel“, a apucat sa strige dl. Bivolaru. Toate autovehiculele forţelor de ordine au demarat în trombă, lăsând în urma lor multe semne de întrebare. Şi acum, ca şi în celelalte zile, a fost mobilizat un număr foarte mare de dispozitive de ordine. Nu ne putem să nu remarcăm că această „concentrare de forţe“ este fără precedent în România ultimilor zece ani. Nici măcar grecul Konstantinos Passaris – găsit vinovat de mai multe crime şi pentru evadare – nu „s-a bucurat“ de un asemenea tratament.
Când maşinile au plecat, pe buzele tuturor apăruse întrebarea: „unde-l duc?“. La Tribunal nu era nevoie să-l ducă pentru judecarea cererii de recuzare, întrucât prezenţa sa acolo nu era obligatorie. Aşadar, rămânea locul de arest preventiv, adică Direcţia Cercetări Penale. Toată presa s-a deplasat spre DCP. O dată cu jurnaliştii, au pornit într-acolo şi numeroşi practicanţi yoga, revoltaţi de modalităţile abuzive pe care autorităţile le foloseau asupra profesorului de yoga Gregorian Bivolaru.
S-a confirmat apoi că dl. Bivolaru se afla în interiorul DCP. Au urmat minute bune de aşteptare. Circulau zvonurile ca fluturii de noapte la lumina lămpii. Fie că nu va fi eliberat pentru ca se va emite alt mandat, fie că îl vor duce la Tribunal pe altă ieşire, fie că nu mai apare în evidenţele Poliţiei, ci doar in cele ale Parchetului, fie că va fi eliberat, etc.
Deşi avocatul Mihai Rapcea a venit în faţa clădirii DCP având asupra sa decizia CAB prin care clientul său ar fi trebuit să fie pus în libertate, acestuia nu i s-a permis sa intre in incinta DCP timp de câteva ore. Deşi s-a insistat cu bătăi în uşă, de dincolo de acestea nu s-a auzit nici un răspuns, avocatul şi cererile sale de a depune acea decizie au fost complet ignorate de către organele de Poliţie. „Deschideţi uşa… Sunt avocatul lui Gregorian Bivolaru şi acesta trebuie eliberat potrivit actului pe care vreau să-l înregistrez. Lăsaţi-mă să intru. Faceţi un abuz!“, striga avocatul Rapcea. Poliţiştii au rămas însă impasibili, jignind prin aceasta însăşi valoarea şi rolul legal al unui avocat. Ba, mai mult, au acoperit vizeta porţii cu o hârtie pe care scria mare, în mod de neînţeles, „COMPLET“. Avocatul nu a primit nici un răspuns în ceea ce priveşte înregistrarea deciziei CAB prin care clientul său fusese pus in libertate. Ordinele erau clare: nimeni nu avea voie să intre. Cu greu a pătruns în incintă chiar un angajat al DCP, venit in momentele acelea la serviciu. După ce a bătut în porţi cu pumnii ca să i se deschidă, enervat, a strigat: „Deschideţi, bă, uşile că am venit la serviciu!“.
În timp ce în faţa DCP se desfăşura un adevărat război psihologic, dl. Bivolaru era scos pe o altă parte a clădirii, în aceeaşi formaţie, „cu trupe complete“ de SPIR şi dus la Judecătoria sectorului 5, unde s-a aflat că Tribunalul Bucureşti respinsese cererea de recuzare a magistraţilor, formulată de avocaţi. Aici, alte zvonuri. Cum că urmează a fi arestat preventiv în acelaşi dosar, pentru aceleaşi fapte (n.r. – codul de procedura penală nu permite acest lucru), sau că va fi arestat pentru alte infracţiuni. Bineînţeles că aici începea un alt război al nervilor. De data aceasta, situaţia era şi mai tensionată, întrucât era momentul culminant al serii: atunci s-ar fi aflat, cu siguranţă, dacă dl. Bivolaru este liber sau nu. Din incinta clădirii nu venea nici o informaţie. Se ştia doar de la unul dintre avocaţi că urmează să fie depus recursul la respingerea cererii de recuzare, recurs ce ar fi trebuit sa fie judecat în termen de 48 de ore, fără a se lua alte măsuri în cauză. Alte minute de aşteptare. În cele din urmă, spre fericirea adepţilor MISA aflaţi la faţa locului, profesorul de yoga Gregorian Bivolaru a ieşit fără cătuşe şi însoţit de avocatul său. „Sunt liber“ a strigat dl. Bivolaru. În sfârşit…
Reţinerea inexplicabilă a Mădălinei de către procurori
Mentorul spiritual al MISA, prof. de yoga Gregorian Bivolaru a denunţat, într-un interviu acordat BBC, abuzurile autorităţilor, acuzând tratamentul brutal la care a fost supus atât el cat şi adepţii Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut. O poziţie similară a luat şi Mădălina Dumitru, minora despre care, iniţial, s-a spus ca ar fi fost victima lui Bivolaru. Ea i-a acuzat pe procurori că a intimidat-o, agresat-o fizic şi forţat-o să semneze acuzaţiile la adresa lui Gregorian Bivolaru. Problema este destul de gravă.
Frica de a-l elibera din arest pe mentorul spiritual al MISA, Gregorian Bivolaru, a determinat autorităţile să facă o mişcare greşită, atunci când acestea, abuzând de autoritate şi puterea de influenţă au încercat să acţioneze cu forţa asupra martorului cheie în acest caz, minora Mădălina Dumitru.
Pe data de 1 aprilie, moment în care dl. Gregorian Bivolaru era reţinut şi acuzat de a fi întreţinut relaţii sexuale cu minora Mădălina Dumitru, aceasta s-a prezentat din proprie iniţiativă la Parchet pentru a da o declaraţie suplimentară care să certifice o dată în plus nevinovăţia profesorului de yoga, negând orice relaţie sexuală cu acesta. Nu i s-a permis însă acest lucru.
Bazându-se pe un simplu mandat de aducere care îşi îndeplinise funcţia o dată cu prezentarea minorei la Parchet, procurorii au acţionat abuziv şi au forţat-o să se prezinte la IML (Institutul Medico-Legal) în vederea unei expertize medicale ginecologice. După ce au fost transportate, într-o dubă securizată şi flancată de alte câteva astfel de dube pline cu trupe de poliţişti şi jandarmi, cele două, Mădălina şi avocata sa, au intrat în sediul IML unde au remarcat că uşile au fost blocate şi păzite atât pe interior cât şi pe exterior de mai mulţi poliţişti. Mădălina s-a simţit puternic ameninţată şi a intrat într-o stare de angoasă şi panică. A înţeles că nu este o simplă „parte vătămată”, aşa cum afirmau procurorii care se ocupă de cazul Bivolaru, ci un real instrument în mâna acestora prin care, cu abilitate şi folosindu-se abuziv de autoritate găsesc inculpaţi şi îşi construiesc un caz care nu există. În momentul în care Mădălina Dumitru şi-a dat seama ca este efectiv sechestrată şi că nu poate pleca la voinţă de acolo, a refuzat expertiza şi l-a chemat pe iubitul ei Remus Lomos, care cu greu a intrat în clădirea IML.
În preajma Institutului Medico-Legal se aflau la acea oră multe persoane, unele dintre ele nu aveau legătură cu aceste evenimente. Aceste persoane s-au alăturat cursanţilor yoga (prieteni ai Mădălinei şi ai lui Remus) care au aflat de acţiunea ilegală şi s-au constituit ad hoc într-o grupare ce a protestat paşnic, cu braţele ridicate în sus, în faţa IML, cu privire la acest abuz – încă unul din seria abuzurilor realizate de autorităţi în ultimele două săptămâni.
Văzând reacţia care a apărut în urma acţiunii lor abuzive, poliţiştii au renunţat la ideea expertizei, care, de altfel, a fost refuzată inclusiv de către medicul de serviciu. În acel moment, Mădălina a fost târâtă de păr şi scoasă de forţele de intervenţie pe ieşirea din spate a clădirii institutului. Avocata sa a fost şi ea supusă violenţelor, fiind îmbrâncită şi lovită cu capul de una din maşini.
Cât despre mulţimea adunată în faţa clădirii Institutului Medico-Legal, aceasta a manifestat paşnic împotriva reţinerii abuzive a Mădălinei de către trupele Parchetului. S-au scandat lozinci ca: „libertate”, „fără violenţă”, „Mădălina”. La un moment dat trupele de jandarmi şi SPIR au început să recurgă la violenţe fizice, în special asupra persoanelor care strigaseră cu fermitate eliberarea Mădălinei. Mulţimea a fost împrăştiată cu forţa, multe persoane fiind agresate fizic în mod violent. Dintre persoanele care au fost brutalizate, una a fost dusă în comă la spital.
Avocatul Mihai Rapcea împreună cu 25 de persoane au fost urcate în dubă şi duse la secţia 15 de Poliţie, unde au fost amendate, pentru artificialul motiv că au organizat o adunare publică neautorizată. Este interesant să aflăm cum se îmbogăţeşte Poliţia română, gândindu-ne că valoarea amenzilor date de Jandarmerie susţinătorilor Mădălinei se ridică la 57 de milioane de lei.
După ce a asistat personal la aceste evenimente agresive incredibile, dl. Gabriel Andreescu de la APADOR – CH a declarat: “ Uimitor cum acest abuz al autorităţilor a fost realizat de această dată în văzul opiniei publice!”. Într-adevăr, se pare că abuzurilor poliţieneşti şi cele ale Parchetului General nu mai au limite, neţinând cont de nimic, cu excepţia propriilor interese.
De atunci, până azi 4 aprilie, minora Mădălina este de negăsit. După ce apropiaţii săi au susţinut că joi-seara a fost sechestrată de procurori în incinta Parchetului, nu s-a mai aflat aproape nimic în legătură cu situaţia sa. Potrivit unor surse apropiate sistemului judiciar, fata ar fi trebuit sa depună astăzi actele de casatorie cu prietenul sau, Remus. Mama acesteia ar fi vrut să-şi contacteze fiica, însă de la Parchet i s-a răspuns: „este labilă psihic şi trebuie să o ţinem sub supraveghere“. A devenit oare între timp Parchetul General al României o instituţie specializată pe boli psihice? Iarăşi, alte semne de întrebare…
Ioan Talpeş, fostul consilier pe probleme de securitate al preşedintelui României, Ion Iliescu, consideră cazul Bivolaru – MISA „un spectacol aruncat într-o zonă explozivă de către mass-media“. El crede că există un interes de a aduce în dezbaterea publică astfel de cazuri, însă nu a putut preciza cine anume ar avea un astfel de interes. „N-am nici o informaţie vizavi de MISA“.
De ce totuşi atâtea abuzuri?
Referitor la percheziţiile din luna martie, Gregorian Bivolaru, mentorul spiritual al MISA, a declarat: ” în momentul în care s-a început această cercetare, cei care au venit şi au făcut percheziţia domiciliară la mine acasă nu m-au invitat, ci mi-au spart uşa cu târnăcopul, au făcut percheziţia în lipsa mea, iar în timp ce se făcea acea percheziţie eu am fost invitat la circa de poliţie de care aparţin pentru a mi se verifica, zice-se, buletinul de identitate. Apoi apartamentul meu a fost devastat, a fost adus intr-o stare cumplită.(…) Noi am fi bucuroşi ca aceste abuzuri să înceteze şi, o dată pentru totdeauna, cei care practică yoga în România să fie lăsaţi in pace”.
Întrebat daca va da în judecată Parchetul, Poliţia şi lucrătorii de la vama Nădlac, Bivolaru a avut un răspuns surprinzător: „Nu, nu am sa fac asta pentru că eu am o atitudine omenoasă, îi înţeleg, poate că au fost luate de un zel excesiv. (…) De apărat vreau să mă apăr, ca dovadă chiar am solicitat apărarea avocaţilor, dar dincolo de aceasta nu vreau sa mă răzbun pe aceşti oameni pentru că poate în anumite situaţii ignoranţa şi excesul lor de zel i-a determinat sa acţioneze aşa cum au făcut-o”.
yogaesoteric
