De ce Germania este atât de generoasă cu refugiaţii

Guvernul federal german a pus pe masă 6 miliarde de euro pentru găzduirea refugia¬ţilor. Cancelaria are mai multe motive pentru a fi generoasă, unele evident politice, altele economice, scrie publicaţia franceză La Tribune.

Generozitatea germană faţă de refugiaţi nu se dezminte. La o reuniune de criză la care au participat cele trei partide de coaliţie (conservatoarea Uniune Creştin-Democrată, bavareza Uniune Creştin-Socială şi Partidul Social Democrat), guvernul federal a anunţat că pune la dispoziţia landurilor, pentru 2016, 3 miliarde de euro pentru gestionarea fluxului masiv de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi că alocă încă 3 miliarde de euro pentru sine.

Un plan de 6 miliarde de euro nu este deloc nesemnificativ deoarece reprezintă aproape 60% din cheltuielile suplimentare prevăzute iniţial pentru bugetul federal pe 2016. Această criză a refugiaţilor devine astfel principala forţă care face ca Germania să cheltuiască mai mult. Iar aceasta este o veste bună pentru întreaga Europă, chiar dacă sumele puse pe masă nu vor avea un impact macroeconomic de amploare.

Cheltuielile vin de la un stat criticat că investeşte prea puţin, chiar şi de federaţiile patronale. Cheltuielile suplimentare sunt deci un semn pozitiv.

Construirea a 150.000 de locuinţe temporare în care refugiaţii să-şi petreacă iarna este, de asemenea, prevă¬zută în planurile guvernului federal. La acestea se adaugă aproape 300.000 de apartamente care vor fi construite de administraţiile locale. Acestea din urmă vor beneficia de finanţare privilegiată din partea băncii de stat KfW, deci refinanţată şi garantată de statul federal. Astfel, Germania redescoperă importanţa investiţiilor publice.

Reacţia opiniei publice

Cancelarul Angela Merkel a dovedit, din nou, că este pregătită să plătească preţul găzduirii refugiaţilor. De ce atât de multă generozitate? Cu grecii Berlinul a fost mai dur. În primul rând pentru că la aceasta se aşteaptă societatea civilă. Aceasta din urmă s-a trezit cu mult înainte de publicarea faimoasei poze cu copilul mort pe o plajă din Turcia. Vara a fost marcată de o serie de atacuri contra centrelor de refugiaţi, mai ales din fosta RDG, în special în Saxonia. Aceste atacuri au fost decisive pentru reacţia publicului german, sensibil la acest gen de comportament.

Merkel, aşa cum îi este obiceiul, a urmat reacţia spontană a populaţiei. Este o strategie pe care a urmat-o de multe ori. În 2011, cancelarul a răspuns dezastrului nuclear de la Fukushima, din Japonia, angajând ţara într-un ambiţios plan de reorientare rapidă dinspre energie nucleară spre energie verde. Ea a făcut astfel uitată legea adoptată în octombrie 2010 care prelungea durata de viaţă a reactoarelor nucleare. În cazul refugiaţilor, atitudinea lui Merkel a fost aceeaşi. Brusc, presa germană cea mai conservatoare a făcut apel pentru sprijinirea refugiaţilor. Mişcarea pro refugiaţi din rândul opiniei publice a căpătat proporţii şi Merkel a acţionat în ton cu aceasta.
 
Oportunitatea europeană

Pentru Merkel, politica generozităţii a reprezentat şi o oportunitate în ceea ce priveşte politica europeană. În primul rând, vehiculând propuneri contrare celor ale majorităţii liderilor europeni, cancelarul german şi-a creat imaginea apărătorului refugiaţilor în Europa.

Ceea ce i-a reuşit, dovada fiind pozele cu Merkel purtată de refugiaţi. Aceasta îi permite, încă o dată, lui Merkel să dea tonul în Europa. În urma sa, alţi lideri s-au lansat în demonstraţii de deschidere faţă de refugiaţi, unele de-a dreptul hilare. Premierul finlandez a anunţat că refugiaţii sunt bineveniţi acasă la el. Astfel, Merkel a luat iniţiativa, ceea ce-i oferă un avantaj sigur în negocieri.
 
Îmbunătăţirea imaginii ţării

Criza refugiaţilor a fost o ocazie mult prea bună pentru Merkel pentru curăţarea blazonului ţării sale. Germania pare un model de deschidere, de generozitate şi de solidaritate. Este o schimbare totală de imagine în raport cu egoismul şi duritatea cu care s-a implicat în criza grecească. Merkel a făcut uitată indiferenţa completă care domină în ceea ce priveşte gestionarea crizei refugiaţilor în Italia şi Grecia. Este, de asemenea, un mod bun de a face uitat faptul că Germania nu participă la acţiuni militare şi că refuză să participe. Generozitatea contrastează cu violenţele din Ungaria, cu ezitările franceze şi cu ostilitatea britanică.
 
Considerente economice

Motivelor politice li se alătură, evident, considerente economice. Situaţia demografică a Germaniei este alarmantă şi ţara are nevoie de locuitori. Se poate observa că revenirea consumului german, dacă este reală, rămâne slabă în raport cu angajările şi creşterile salariale. Germania are clar nevoie de un aport masiv de populaţie tânără şi dornică să consume. Aceşti 800.000 de imigranţi sunt o binecuvântare pentru economia germană, mai ales dacă este avut în vedere că 46% dintre angajatorii germani găsesc cu dificultate personal.

Prin planul de primire a refugiaţilor, guvernul facilitează accesul acestora la piaţa muncii. Timpul de aşteptare a fost redus de la patru la trei luni, iar agenţiile de formare profesională au fost întărite. Refugiaţii nu vor rezolva imediat problema de pe piaţa germană a muncii, dar Merkel pregătește terenul pentru viitor. Criza demografică ar izbucni cu putere în 2015.

Citiți și:

Moschei pentru refugiaţii din Germania
De ce preia Germania cei mai mulţi refugiaţi

«Regina» Europei. Cum a ruinat Merkel Grecia şi euro

yogaesoteric
5 noiembrie 2015