Motto: „Orice imbecil poate omorî pe cineva. E însă nevoie de un artist abil pentru a sinucide pe cineva.”
(Deviză KGB)
Moartea lui Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, se transformă într-o poveste care, pe măsură ce trece timpul, se tot rostogoleşte şi atrage din ce în ce mai multe semne de întrebare asupra împrejurărilor în care s-a petrecut tragicul eveniment. Cazul unui celebru jurnalist american face ca dispariţia lui Condrea să fie privită dintr-un alt unghi, cel al realității conspiraţiei, abordare care este oricum foarte prezentă în spaţiul public.
De ce moartea lui Dan Condrea nu a fost un accident?
1. Pentru că Institutul Medico-Legal (IML) a spus că nu suferise niciun atac (cerebral, cardiac), nu consumase alcool, nu luase medicamente. Instinctiv orice om ar fi pus frână și ar fi tras de volan, chiar dacă nu ar mai fi putut evita accidentul.
Între primul copac din fotografie şi cel de care s-a lovit maşina prima oară există un spaţiu fără pomi de cel puţin 20 de metri, ceea ce înseamnă că exista timp suficient să încerci orice manevră de evitare chiar dacă mașina avea 150 km/oră. Urma mai groasă din iarbă nu indică vreo manevră a șoferului, cum crede Cotidianul (o manevră ar fi fost mult mai bruscă ca să evite copacul din față și ar fi lăsat altfel de urme), ci indică faptul că mașina s-a lăsat cu greutatea mai tare pe acea parte datorită diferenței de nivel a solului și a intrării de pe carosabil care se afla mai sus.
Observați traseul dirijat și liniar al mașinii lui Dan Condrea care se-ndreaptă direct în copacii care nu se văd în fotografie: nicio urmă de frânare, nicio urmă de mișcare a volanului, nicio urmă de derapaj, nicio încercare de a evita impactul.
2. Pentru că deși s-a dus drept către copaci, „sinucigașul” nu reușește să intre frontal în copacul de o jumătate de metru grosime (copac care nu se vede în imagine, fiind chiar la capătul din față al urmelor). Dacă ar fi vrut să se sinucidă credeți că putea rata un copac de o jumătate de metru grosime? El însă a ratat copacul respectiv. Mașina lovește razant un prim copac, intră tot razant într-un al doilea copac unde se răstoarnă și se lovește și de un al treilea copac… Destul de inexact pentru „un sinucigaș hotărât”, care vroia să intre frontal în ceva, nu?
De aceea varianta uciderii lui Condrea prin preluarea de la distanță a controlului asupra mașinii sale trebuie luată serios în considerare. Mai ales că motive ar fi fost destule: o rețea întreagă nu voia să fie deconspirată.
Dacă niște ingineri software deveniți temporar „hackeri” au putut prelua de la 15 km distanță controlul unei mașini Jeep Cherokee produse de Fiat Chrysler, pe care au accelerat-o și au băgat-o în șanț spre disperarea șoferului, credeți că niște profesioniști în domeniu nu ar fi putut prelua comanda mașinii lui Dan Condrea de la distanță, s-o accelereze și s-o bage cu 150 km pe oră în copaci?
Posibilitatea piratării computerului de bord a fost probată de Charlie Miller și Chris Valasek, doi cercetători în securitate informatică care demonstraseră anterior că pot prelua controlul asupra unei mașini Toyota Prius si asupra unui mașini Ford Escape. Cu ajutorul unui laptop și al unui telefon mobil conectate la internet pe rețeaua Sprint, ei au preluat controlul asupra unui Jeep Cherokee, în timp ce reporterul de știri Andy Greenberg se afla la volan, demonstrând astfel capacitatea lor de a controla mașina de la distanță și în cele din urmă de a o forța să intre într-un șanț.
Reporterul care a stat în mașina controlată de la distanță de experți spune că lucrurile erau oarecum amuzante când „hackerii” manipulau aerul condiționat, radioul sau ștergătoarele. „M-am felicitat pentru curajul de care am dat dovadă”, spune Andy Greenberg într-un articol publicat de Wired. Totuși, controlul nu s-a redus doar la atât.
„Accelerația a încetat să mai funcționeze. Am apăsat cu disperare pe pedală, dar viteza a tot scăzut până când mașina s-a oprit complet. Asta s-a petrecut chiar în momentul în care eram într-un pasaj subteran mai lung și nu aveam niciun mijloc de a scăpa. Experimentul a încetat să mai fie amuzant”, mai spune Greenberg.
Testul a mai cuprins și dirijarea mașinii într-un șanț fără ca șoferul să poată face ceva.
„Corupția ucide” – ca să cităm un clasic în viață
Am ajuns ca în Italia anilor ʼ70 unde Mafia infiltrată la vârf ucidea pe oricine o deranja, fără ca cineva să pățească ceva. Deși șansele sunt mici, datorită impactului violent, e posibil să mai poată fi recuperate unele date din computerul de bord al Opelului Astra J condus de Dan Condrea, datorită faptului că mașina nu a luat foc (probabil dintr-un noroc chior).
Pentru propagandiștii sistemului ca HotNews, Digi24 și alții ca ei care spun că o presupusă asasinare a lui Dan Condrea nu ar fi fost posibilă prin preluarea controlului mașinii de la distanță, iată ce declara într-un caz asemănător – cel al morții ziaristului american Michael Hastings – Richard Clark, fostul coordonator național al SUA pentru securitate, protecție a infrastructurii și pentru lupta împotriva terorismului, cel care a lucrat în aceste funcții sub președinții George HW Bush, Bill Clinton si George W. Bush.
„Există motive să credem că agențiile de informații care lucrează pentru puteri majore – inclusiv cele din Statele Unite – știu cum să acționeze de la distanță şi să preia controlul unei mașini pentru a cauza accidente mortale.
Ca rezultat al unor cercetări derulate de anumite universități s-a descoperit că este relativ ușor să piratezi sistemul de control al unei mașini și să faci lucruri prin care să accelerezi în cazul în care conducătorul auto nu vrea să accelereze sau să dezactivezi frânele atunci când șoferul dorește să frâneze – pentru a propulsa maşina cu mare viteză, astfel încât ea să devină «un sac accelerat» care zboară”, a declarat Clarke pentru The Huffington Post.
„Nu sunt un adept al teoriei conspirației. De fapt, mi-am petrecut cea mai mare parte din viața mea pentru a-mi bate joc de diferite teorii ale conspirației, dar regula mea a fost întotdeauna de a nu demola o asemenea teorie până când nu se poate dovedi că e greşită. Iar în cazul lui Michael Hastings, dovezile care sunt disponibile în mod public sunt în concordanță cu un atac cibernetic auto. Iar problema «cu așa ceva» este că nu se poate dovedi acest lucru pentru că nu rămân urme directe” – a afirmat Clarke, care a demisionat din cea de-a doua administrație Bush, când a criticat decizia de a invada Irakul după 9/11.
„Departamentul de Poliție din Los Angeles, probabil, nu are mijloacele de expertiză necesare pentru a urmări un astfel de atac”, a precizat el.
„Cred că, probabil, ai nevoie de cele mai bune informații şi de aplicarea la sânge a legii pentru ca oficialii guvernului SUA să dovedească existența unui astfel de atentat”, a mai spus Clarke.
Clarke a lucrat pentru Departamentul de Stat sub președintele Ronald Reagan și a condus eforturile de combatere a terorismului sub președinții George H. W. Bush, Bill Clinton si George W. Bush. De asemenea, el a lucrat în funcția de consilier special pe probleme de terorism cibernetic pentru Bush jr. și a publicat o carte despre acest subiect, „Cyber War”, în 2010.
Asemănările izbitoare dintre moartea ziaristul Hastings și cea a lui Dan Condrea
Asemănarea accidentului în urma căruia și-a pierdut viața jurnalistul american Michael Hastings este izbitoare cu ceea ce s-a petrecut cu mașina lui Condrea: accelerare bizară la viteze foarte mari, lipsa completă a frânării, drumul drept, acelaşi context ales – lovirea de un copac și lipsa oricărei alte mașini în preajmă. Cel mai interesant detaliu identic în ambele cazuri este motorul care a sărit ca o mică rachetă la zeci de metri distanță de mașină, lucru care nu a putut fi reprodus la reconstituirea cazului lui Hastings. Ambele mașini au fost făcute zob, iar pasagerii desfigurați într-un mod de nerecunoscut. În plus mercedesul lui Hastings a luat foc, în timp ce mașina lui Condrea, probabil dintr-un noroc chior, nu.
Dimineața devreme, pe 18 iunie 2013, un model nou de Mercedes Coupe C250 (model 2013) a trecut prin intersecția Melrose de pe Highland Avenue în Hollywood. Era ora 4:25, iar pe stradă nu erau pietoni sau alte mașini care să devină victime colaterale. (Exact ca și în cazul lui Condrea, unde drumul era pustiu, fără alte mașini sau pietoni.)
Dintr-o dată, mașina a început să accelereze. (Exact ca în cazul lui Condrea unde avem doar accelerare fără urme de frâne.) Conform spuselor unui martor ocular, mașina a accelerat rapid, de mai multe ori, apoi scăpată de sub control s-a răsucit cu spatele, înainte de a intra într-un copac (un palmier gros), și a sfârșit în flăcări. Motorul său a fost aruncat la aproximativ 60 m distanță de caroseria distrusă. Într-un accident simulat, la o lovire frontală a unui Mercedes Coupe C250 model 2013, s-a observat că mașina nu explodează la impact și nici nu-și aruncă motorul la 60 m.
Hastings tocmai vroia să-și schimbe mașina suspectând că e compromisă. Vă sună cunoscut? Condrea și-o schimbase și el.
Focul a fost atât de puternic încât a distrus într-o mare măsură trupul jurnalistului, astfel că celor din cadrul biroului de medicină legală din Los Angeles County le-au fost necesare două zile pentru a-l identifica pe Hastings. Iar Clarke a spus că „cercetarea unui atac cibernetic asupra vehiculului ar fi aproape imposibilă deoarece computerele de la bord s-au distrus sau s-au topit”.
„Deci, dacă a fost un atac cibernetic – nu spun că a fost –, cred că acela care a făcut-o e deja departe”, a declarat Clarke.
Michael Hastings a practicat un tip de jurnalism la limită, care i-a înfuriat pe oameni puternici. A lucrat pentru Rolling Stone, Newsweek şi BuzzFeed și şi-a câştigat notorietatea la începutul anilor 2000, cu relatări despre războiul din Irak. A urmat premiul George Polk, acordat în 2010 pentru Fuga generalului, în care contura profilul generalului Stanley McChrystal, comandantul Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate coordonată de NATO în Afganistan. Articolul publicat în revista Rolling Stone, dezvăluia dispreţul pe care generalul îl arăta oficialilor guvernamentali civili. Dezvăluirile au avut un impact atât de mare încât l-au determinat pe președintele Barack Obama să-l demită pe general (deși președintele a negat că articolul ar fi avut vreun rol în decizia sa).
Ulterior, Hastings a devenit foarte critic la adresa administraţiei Obama, în timpul investigaţiei în care mai mulţi reporteri erau anchetaţi de Departamentul de Justiţie, în 2013. Acesta era nemulţumit de restricţiile impuse presei. Ultimul său articol, De ce democraţilor le place să spioneze americanii, a fost publicat în BuzzFeed, la 7 iunie. Unsprezece zile mai târziu, Hastings murea într-un accident de maşină, la Los Angeles.
Într-un e-mail trimis unui prieten cu puțin timp înaintea morții sale, Hastings a dezvăluit că se afla aproape de finalul unui subiect de senzaţie, despre un proces intentat de Jill Kelley, care a fost implicată în scandalul care l-a demis pe generalul David Petraeus, fapt pentru care trebuia să fie cât mai precaut.
El le-a spus colegilor de la site-ul de știri BuzzFeed că se afla în centrul unei anchete coordonate de Biroul Federal de Investigații. FBI-ul a negat că orice investigație sau filaj cu privire la jurnalistul american era în curs de desfășurare. Însă ulterior, Al Jazeera a arătat că FBI-ul îl urmărea pe Hastings.
Rudele şi prietenii au declarat că jurnalistul devenise foarte tensionat în ultimele luni de viaţă şi se simţea urmărit.
Şi cazul lui Hastings şi cel al lui Condrea au în comun accidentul de maşină care nu are o explicaţie logică. Amândoi deveniseră incomozi pentru anumite grupuri de interese. În aceste condiţii, ipoteza unei intervenții de la distanță asupra mașinii devine din ce în ce mai prezentă în rândul celor care caută să înțeleagă ce s-a petrecut în realitate cu Condrea.
Alte motive care arată că nu a fost sinucidere în cazul morții lui Dan Condrea
1. Pentru că nu te sinucizi vorbind la telefon în autoturismul tău. Te sinucizi întotdeauna SINGUR.
2. Nu te sinucizi lovind doar razant și lateral un copac gros de jumătate de metru, mai ales când ai terminat medicina și știi că te poți sinucide fără dureri cu o simplă injecție.
3. Nu te sinucizi când mergi cu mașina ca să-ți iei copilul acasă de la fosta soție.
4. Faptul că Dan Condrea nici măcar nu fusese pus sub acuzare, deși trecuseră mai bine de două săptămâni și deși putea fi acuzat de posibile crime ba chiar de genocid, este și acesta un indiciu care susține varianta lichidării sale.
5. Faptul că se minte sau nu, spunându-se că Dan Condrea nici măcar nu a fost filat, nici de Procuratură pentru faptele făcute și nici de SRI pe motiv de siguranță națională, e și acesta un indiciu care susține varianta lichidării sale. Fără filaj sau arestare preventivă, Condrea a fost lăsat practic fără protecție; cu urmărire și filaj, ceea ce face situația și mai gravă, înseamnă că lucrurile s-au petrecut chiar sub ochii lor.
6. Condrea se temea de o luare sub control a mașinii sale. Acesta e singurul motiv logic pentru care și-a schimbat mașina renunțând la jeep-ul cu care mergea în mod uzual. Iată că nu a fost de ajuns: ar fi trebuit să meargă cu o Dacie de pe vremea lui Ceaușescu.
Citiți și:
Operaţiunea secretă «ochiul şi timpanul» revine. SRI ascultă de două ori mai multe telefoane decât FBI
Agenţi guvernamentali ai SUA au fost implicaţi în aproape toate intrigile teroriste majore
yogaesoteric
26 iunie 2016