Dedesubturile Acordului Mercosur. Agricultura UE, sacrificată de dragul eolienelor și fotovoltaicelor

Comisia Europeană distruge agricultura de dragul Green Deal

Răspunsul Comisiei Europene la raportul privind criza de materii prime critice al Curții de Conturi a UE dezvăluie, în mod stupefiant, dedesubturile Acordului Mercosur. În realitate, adevărata țintă a acestui acord este ca Uniunea Europeană să poată avea acces la materiile prime critice vitale pentru eoliene și fotovoltaice, sacrificând, astfel, hrana europenilor de dragul Green Deal. Acordul nu garantează vreo abundență a acestor produse, mai ales că experiența altor parteneriate strategice în acest sens nu a arătat vreun rezultat notabil.

Comisia Europeană a cerut Curții de Conturi a UE să țină cont, în raportul privind criza materiilor prime critice, de Acordul Mercosur, chiar și în absența unui capitol specific privind materiile prime critice în acordul comercial.

„În practică, materiile prime critice beneficiază de dispozițiile acordurilor comerciale din capitolele mai ample privind comerțul cu bunuri, comerțul cu servicii și investițiile. De exemplu, dispozițiile privind comerțul cu mărfuri abordează, de regulă, eliminarea taxelor vamale și interdicțiile privind taxele la export, în timp ce capitolele privind comerțul cu servicii și investițiile includ, în general, norme care reglementează investițiile care contribuie la consolidarea securității investițiilor legate de materiile prime critice. Ca exemplu relevant, Comisia poate menționa acordul comercial UE-Canada, care a demonstrat deja efecte favorabile asupra ofertei de materii prime critice pentru piața europeană”, a precizat Comisia Europeană.

Dependență majoră

UE depinde de importurile din țări terțe pentru majoritatea materiilor prime critice – inclusiv cele 26 care sunt relevante pentru tranziția energetică, susține Curtea de Conturi Europeană (CCE). În etapa de extracție (și anume, materii prime strategice neprelucrate), există în prezent o dependență a UE de peste 65%, iar în etapa de prelucrare, Uniunea este dependentă peste acest plafon în cazul a patru materiale strategice relevante pentru tranziția energetică: litiu (din Chile), magneziu, galiu și pământuri rare (toate din China). Comerțul liber cu aceste materiale a fost distorsionat în mai multe rânduri prin restricții la export (de exemplu, interdicții la export), punând astfel în pericol securitatea aprovizionării UE, semnalează CCE.

China a închis robinetul

UE a contestat aceste restricții la nivel bilateral și a depus plângeri în fața Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). În aprilie 2025, China a inclus șapte pământuri rare pe o listă de control al exporturilor, ceea ce le face obiectul unor licențe de export, încetinind așadar exporturile, mai arată CCE. Aceste materiale joacă un rol esențial în fabricarea magneților permanenți, care sunt utilizați în turbinele eoliene și în multe alte sectoare industriale. Între august și începutul lunii septembrie 2025, autoritățile chineze aprobaseră doar 19 din 141 de cereri de licență, restul de 121 de cereri „urgente” nefiind încă soluționate. Până în decembrie 2025, UE nu depusese nicio plângere în fața OMC în acest caz.

Acorduri sterile

Comisia nu poate, în prezent, demonstra că acordurile de liber schimb dintre UE și țări precum Chile, Mexic, Noua Zeelandă și Regatul Unit au contribuit la creșterea volumului de aprovizionare al UE cu materii prime critice, avertizează CCE. Totodată, datele comerciale disponibile cu privire la materiile prime relevante pentru tranziția energetică, și care acoperă 14 țări partenere strategice, arată că importurile din aceste țări de fapt au scăzut între 2020 și 2024 pentru 13 materii prime examinate, în timp ce, pentru alte 13 materii prime, importurile au crescut, iar pentru o materie primă acestea au rămas stabile.

Țeapă în Ucraina și SUA

Aprovizionarea UE cu materii prime critice poate fi limitată și de crize geopolitice, mai atenționează CCE. De exemplu, datele privind comerțul ale Comisiei arată că importurile de materii prime critice relevante pentru tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile și provenite din Ucraina au scăzut de la aproximativ 345.000 de tone în 2021 la aproximativ 60.000 de tone în 2024, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia. De asemenea, în 2023, UE și SUA s-au angajat să încheie un viitor acord privind mineralele critice în sprijinul lanțurilor de aprovizionare relevante, însă negocierile au fost suspendate în 2024.

Citiți și:
Acordul Mercosur este un exemplu ideal pentru noua ordine
Inechitatea acordului UE-Mercosur

yogaesoteric
26 februarie 2026