Despre cele și cei care au împărțit lumea: schimbări climatice, inginerii climatice

Că suntem într-o transformare, că natura evoluează, că există modificări și turbulențe în atmosferă, că se testează inginerii climatice menite să „potolească” diferite fenomene, astea sunt cunoscute, cu toții suntem de acord, observăm, vedem singuri, suntem martori.

Că iureșul climatic a produs în ultimele decenii adevărate tragedii economice, măsuri de forță, programe interguvernamentale, știm. Știm despre scenarii și evoluții care sunt prezentate pe termen lung, știm despre „urgență climatică”. Urgență climatică vânturată prin diferite medii de influenţă sau de forță.

Aş fi vrut să aflu ce înseamnă „urgență climatică” în România, sau ce semnificație are într-o ţară europeană „Ministerul Schimbării Climatice”. Inutil să arăt că, atunci când vorbim de climă, e un nonsens să vorbim de clima dintr-un punct cât vârful acului aflat într-un ocean, sau că a studia clima în timp, înseamnă în multe sute sau mii de ani. În fine, asta e o altă temă.

1. Clima suferă modificări. Tradus, avem modificări în diferite fenomene din atmosferă și la sol. Altfel tradus, modificări în tip și volum de precipitații, turbulențe atmosferice, mișcări ale maselor de aer, modificări ale distribuției aerosolilor, formațiunilor noroase etc.

Energiile implicate sunt uriașe. Echilibrul este influențat de câteva procese relativ simple. Radiația solară care ajunge pe sol și radiația reflectată de sol, de apă, de aerosoli, de nori, de poluanții din atmosferă (funingine).

În ultimii 100 de ani, cantitatea de energie absorbită de sol a crescut cu aproximativ 1%. Adică Pământul (aerul) s-a încălzit cu aproximativ 1 grad C – exclusiv din cauza albedoului. Altfel spus, albedoul Pământului s-a micșorat, mai multă căldură a rămas la sol sau în vecinătatea Pământului. Aşa explicăm căldura în exces. Influenţa cantității de CO2 este una minoră! Fără scăderea albedoului, nu aveam această creștere de temperatură! Deci, CO2 este o temă greșită!

Scăderea albedoului este cauzată de:

– acumularea de funingine (carbon negru) pe ghețari. Aceasta a dus la o scădere foarte mare a albedoului și la o creștere foarte mare a temperaturii gheții. Adică topire. Topirea implică de fapt că lumina de la Soare poate „descoperi” alte straturi, din adâncime, cu alte proprietăți, sol, fragmente etc. care se încălzesc și mai mult. Din acest motiv, creșterea temperaturii gheții este cel puțin dublă față de creșterea temperaturii la nivel global! Din cauza albedoului. Funingine ce provine de la incendii, arderi etc!

– defrișările. Tăierea pădurilor a crescut substanțial modificarea albedoului. A scăzut albedoul, a crescut temperatura solului, creşte temperatura aerului.

– poluarea cu funingine a atmosferei. Această poluare duce la o supraîncălzire a atmosferei, la o modificare a formării formațiunilor noroase care reflectă în mod diferit lumina solară, direct pe sol!

– diferite activități umane, construcții, sectoare de drumuri etc. toate contribuie la scăderea albedoului, adică la o creștere a temperaturii.

Acestea sunt câteva surse, mai adăugăm cenușă vulcanică, praful din meteoriți (20 mii tone/an) etc.

Așadar, nu clima în sine (CO2 petru a combatere creșterea temperaturii) este cazul să ne preocupe într-un punct al ţării sau într-o regiune a Europei, pe cât măsurile pe care este necesar să le luăm să ne adaptăm în deplină securitate și să știm ce să facem eficient ca local, repet local, să reducem efectele în timp.

Nu-mi fac nicio grijă legat de CO2, ci de sol: de cele de mai sus prezentate׃ incendii, defrișări, particule de funingine, particule care vor schimba foarte puternic fenomenele din atmosferă cu intensificarea turbulențelor, a descărcărilor electrice, precipitațiilor lichide și solide etc.

Măsurile alarmiste „de urgențe climatice” privind CO2 nu au decât o importanţă minoră, atâta timp cât problemele majore sunt de fapt solul, pădurile, incendiile, arderile foarte poluante (funingine).

Este clar că este necesar să „vedem” cum reducem incendiile, cum gândim filtre eficiente pentru reducerea carbonului negru și a acestui tip de poluare, funingine etc. Să „vedem” ce tipuri de vopsele să folosim pentru a acoperi suprafețele expuse sau ce materiale este necesar să fie folosite, materiale care sunt expuse direct razelor solare care supraîncălzesc orașele, zonele aglomerate, pentru confort local și pentru diminuarea perturbaţiilor atmosferice în acea zonă – sursă potențială de turbulenţe, anomalii de precipitații, furtuni etc. Și mai sunt și alte măsuri care rezultă din cercetare. Se risipesc mulți bani, acum, cu această urgență climatică, în loc să se folosească fix pe ce este necesar și eficient.

2. În spațiul public, măcar cu titlu de experiment sau cercetări punctuale, sunt intervenții de la sol sau din aer, prin injectare de particule sau energie, cu scopul de a controla sau de a ameliora niște fenomene sau parametri (temperatura, precipitații etc.). Sunt atâţia poluanți în atmosferă care creează atâtea fenomene care nu sunt pe deplin înțelese nici măcar în condiții de laborator, iar noi mai încercăm să vedem rezultatele, cu alți compuși „care ajută”?

Mă tem că nu am înțeles pe deplin ce fenomene complexe sunt în atmosferă, deşi pretindem că avem tot: modele climatice, meteo, măsurători satelitare, la sol etc. Nu știm tot, pot fi aspecte mai delicate. Până să fim siguri că măcar în condiții de laborator sunt stăpânite fenomenele fizico-chimice, modificările induse de poluanți exotici, consider că este necesar să fim atenți, prudenți, foarte prudenți. Să nu ne ia iureșul climatic și, de dragul urgențelor, să ne apucăm să plimbăm avioane care să adune apă să stropească pe unii sau să răcească alt petic de pământ, după voia celor care-și doresc „confort” local și spațial.

Autor׃ Silviu Gurlui

Citiți și:
Miliarde de dolari cheltuite pentru „schimbări climatice” pe baza unor date eronate privind temperatura
Contaminarea aerului din Asia poate provoca schimbări climatice în întreaga lume

yogaesoteric
2 noiembrie 2024