Despre MISA ştim cu toţii…
Am auzit de curând într-o dezbatere televizată o replică realmente năucitoare. Iată ce spunea o persoană care de altfel părea educată şi inteligentă: „Despre alte şcoli de yoga nu pot să mă pronunţ, dar despre M.I.S.A. ştim cu toţii cum stau lucrurile”. Aş întreba şi eu candid: de ce ştiu toţi altceva decât ştim noi, cei care participăm la cursurile de yoga organizate de M.I.S.A.?
Imaginaţi-vă că vreţi să aflaţi mai multe lucruri despre un eveniment petrecut în urmă cu 50 de ani. Poate veţi căuta persoanele care au asistat la acel eveniment dar presupunând că acestea erau la o vârstă suficient de matură pentru a fi capabile acum să îşi amintească ceva, e posibil să nu le mai găsiţi în viaţă. Cea mai la îndemână soluţie ar fi să consultaţi arhivele ziarelor acelei epoci. Doar presa este o reflectare a realităţii! Da, foarte bine spus reflectare, pentru că astfel veţi avea acces doar la imaginea despre acele evenimente şi nu la evenimentele în sine. Ori, cum se ştie că orice reflectare implică o distorsionare, ea nu are cum să fie realitatea. Am văzut odată o pasăre care ajunsă în faţa unei oglinzi nu înceta să lovească cu ciocul în propria imagine, crezând că acolo se află o altă pasăre, vie ca şi ea.
Dacă peste 100 de ani cineva se va strădui să afle detalii despre M.I.S.A. şi va căuta în ziare ce va găsi? Un şir de opinii, de imagini, de reflectări personale, şi deci supuse distorsionării, ce vor fi luate drept adevăr.
Deşi evenimentele nu s-au petrecut acum 50 de ani, cea mai mare parte a românilor a procedat exact ca pasărea din scena de mai sus pentru a cunoaşte M.I.S.A. Este drept că printre ei au existat şi persoane care cel puţin din curiozitate, pentru a verifica dacă tot ceea ce se spune este adevărat s-au înscris anul acesta la curs. Nu de alta, dar au înţeles că experienţa directă, personală este mult mai valoroasă decât citirea unor materiale de „informare”.
Este evident deci că singurele persoane care pot şti ceva despre M.I.S.A. sunt cei care îi frecventează cursurile şi participă la diferitele activităţi: tabere spirituale, spirale yang, spectacole artistice etc. În rest, pot exista opinii, păreri, convingeri formate pe baza a ceea ce oamenii citesc în ziare, văd la televizor sau aud vorbindu-se pe la prieteni ori rude. Dar acestea, oricât de puternice ar fi sau de răspândite, nu ţin loc de realitate.
Când cineva este bolnav primul lucru pe care îl face este să consulte un medic, adică o persoană despre care crede că are cunoştinţele şi experienţa necesară într-un domeniu despre care el, ca pacient, nu ştie mai nimic. Tot ceea ce spune doctorul este deci perfect valabil şi considerat corect. Chiar şi în situaţia în care doctorul respectiv se înşeală şi prescrie un tratament incorect, pacientul nu îşi poate da seama de acest fapt.
Mulţi oameni consideră că mass-media reprezintă un mijloc de informare. A informa înseamnă a comunica o imagine cât mai fidelă şi mai obiectivă a realităţii. Când vă treziţi dimineaţa şi vreţi să aflaţi cum e vremea afară ascultaţi buletinul meteo. Dar dacă la rubrica meteo se spune că afară plouă cu găleata şi privind pe fereastră vedeţi că e soare, ce faceţi? Vă faceţi că nu vedeţi soarele, vă îmbrăcaţi bine şi aveţi grijă să vă deschideţi umbrela atunci când ieşiţi din casă ca nu cumva să vă ude ?