Dezastrul din Japonia este un avertisment pentru întreaga umanitate

 
Impactul cutremurului din Japonia asupra Terrei 
 
 
 
 
 
 

Dezastrul din Japonia este un avertisment pentru întreaga umanitate

de Andreea Alba

 
Vineri 11 martie  2011 coasta de est a Japoniei, mai precis regiunea insulei  Honshu a fost lovită de un cutremur devastator, cu magnitudinea 8,9 grade pe scara Richter (alte surse din mass-media afirmă că magnitudinea cutremurului ar fi fost doar de 8,4 grade). Presa niponă a anunţat că aproape tot nord-estul ţării şi peste patru milioane de clădiri în zona oraşului Tokyo (capitala niponă) au rămas fără curent electric, mai multe uzine şi centrale electrice din nord-estul ţării fiind închise sau avariate. Poliţia din provincia Miyagi, cea mai aproape de epicentrul curemurului, afirmă că numărul victimelor se ridică la peste 10 000, alte câteva mii de persoane fiind date dispărute.
De când s-a produs, seismul a înregistrat peste 50 de „replici” în jur de 6 grade pe scara Richter fiecare. Conform listei publicate de U.S Geological Survey (Centrul SUA pentru monitorizare geologică) activitatea seismică peste medie (în jur de 6 grade pe scara Richter) continuă în insula Niponă.

 
Arhipelagul Nipon se află în apropierea a ceea ce se numeşte „cercul de foc”, o zonă a Oceanului Pacific care este foarte predispusă la cutremure.
Japonia este o naţiune lider global în domeniul cercetărilor ştiinţifice, în special cele privind tehnologia avansată (hi-tech). Una dintre cele mai proeminente contribuţii tehnologice ale japonezilor se regăseşte în domeniul ingineriei pentru cutremure, studiul reacţiei imobilelor şi structurilor la şocul seismic.  
Naţiunea japoneză este recunoscută pentru disciplină, hărnicie şi aplicarea eficientă a tehnologiilor avansate în toate domeniile vieţii de zi cu zi. Se poate spune că este una dintre foarte puţinele ţări (dacă nu singura) experte în a face faţă cu succes activităţilor seismice. Totuşi, încrederea niponilor a fost puternic zguduită în urma cutremurului de vineri, unul dintre cele mai devastatoare în istoria Japoniei.

Natura dezlănţuită

 
Seismul foarte puternic a declanşat un tsunami ( cuvântul provine din limba japoneză însemnând „val de port” şi reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice, în jur de 7-9 grade pe scara Richter). Imaginaţi-vă un  val uriaş de zece metri care inundă uscatul cu o viteză de peste 300 de km pe oră şi înaintează devastând totul în cale, ducând cu el, printre altele, bărci, maşini chiar trenuri sau avioane şi clădiri în flăcări. Cam aşa ceva s-a petrecut în Japonia în urma cutremurului de vineri. Imaginile următoare redau pătrunderea uriaşului val tsunami în nordul Japoniei, oraşul Sendai, statul Miyagi, zonă aflată cel mai aproape de epicentrul cutremurului.
 
 

 
Următoarele imagini preluate cu ajutorul satelitului arată „marea” de nisip şi moloz lăsată de valul uriaş tsunami în urma trecerii sale prin provinciile Miyagi, Niyagi, Fukushima din nord estul Japoniei, oraşele Fujittsuka, Notori, Yagahuama, Kashima fiind aproape şterse cu totul de pe hartă. Fotografiile sunt vizualizate prin alăturarea imaginilor preluate de satelit înainte de vineri 11 martie, în comparaţie cu imaginile preluate după trecerea valului tsunami.

 

 
Japonia se află în plină criză nucleară

O centrală nucleară sau atomică generează electricitate în urma procesului de fisiune a atomilor de uraniu, cel mai greu element radioactiv existent în natură. Izotopul U-235 (specie de atom), un procent foarte mic al elementului uraniu, are o importanţă esenţială în cazul producerii energiei electrice, pentru că poate fi scindat uşor şi pentru că eliberează o mare cantitate de căldură în urma scindării.
Reactorul nuclear este o instalație în care este inițiată o reacție nucleară în lanț, controlată și susținută la o rată staționară (în opoziție cu o bombă nucleară, în care reacția în lanț apare într-o fracțiune de secundă și este complet necontrolată). Toate reactoarele nucleare comerciale sunt bazate pe fisiunea nucleară și sunt considerate problematice datorită „nesiguranţei” lor şi riscurilor contaminării cu substanţe radioactive. În acelaşi timp, centrala nucleară este privită şi ca o metodă nepoluantă de generare a electricității.

În cazul reactorului nuclear cu vas de presiune cum este cazul centralelor de la Fukushima, vasul de presiune joacă în același timp rolul de scut protector şi respectiv, de container pentru combustibilul nuclear. Ca scut protector vasul de presiune este destinat asigurării reactorului nuclear contra cutremurelor și/sau bombardamentelor. El trebuie să fie atât de robust construit, încât în situațiile critice menționate să nu producă nici măcar o fisură. Sistemul de răcire al unui reactor nuclear trebuie să fie foarte bine asigurat. Această siguranță este imperios necesară, fiindcă, dacă nu se face o răcire puternică, din cauza supraîncălzirii rapide, se poate ajunge la topirea reactorului ceea ce poate conduce la o catastrofă nucleară.

Dintre cele 55 de reactoare nucleare care funcţionează în Japonia, 11 au fost afectate de cutremur, potrivit Autorităţii franceze pentru Securitate Nucleară (ASN). Comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a calificat marţi, accidentul nuclear din Japonia drept „apocalipsa”, afirmând că autorităţile locale au pierdut practic controlul situaţiei în centrala atomică de la Fukushima.

Cetrala Fukushima1 Daichi, afectată de cutremur şi tsunami vineri, are şase reactoare. Aceasta este situată la 250 km nord de Tokyo, metropola populată de 35 de milioane de locuitori. Cutremurul de vineri din Japonia a avariat două centrale nucleare din statul Fukushima, sistemul de răcire al reactoarelor cedând imediat după şocul seismic. Echipele de intervenţie au reuşit să stabilizeze situaţia la centrala Fukushima2 Daichi dar nu se poate spune acelaşi lucru în cazul centralei nucleare Fukushima1 Daichi, dezastrul de vineri afectând trei dintre cele şase reactoare. Sâmbătă 12 martie 2011, la 26 de ore după cutremur, o explozie a avut loc la reactorul unu al centralei nucleare Daichi. Dumnică şi marţi au explodat  reactoarele trei şi doi. La reactorul doi, nivelul apei de răcire a scăzut atât de mult încât barele de uraniu din interiorul acestuia au fost „complet expuse”. Presa niponă a anunţat că marţi 15 martie radiaţiile au crescut de patru ori.
Oficialii niponi au spus că deşi se face totul pentru a împiedica unitatea să se topească, o topire parţială este „foarte probabilă”.

Peste 70 000 de oameni pe o rază de 20 de km în jurul centralei nucleare au fost evacuaţi.

Primul ministru Naoto Kan a afirmat într-o conferinţă de presă duminică 13 martie că Japonia se află „în cea mai gravă criză din ultimii 65 de ani, de la evenimentele tragice de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial” când două oraşe, Hiroshima şi Nagasaki au fost bombardate cu bombe atomice şi rase de pe faţa pământului.

Criza nucleară de la Fukushima a reînviat fantomele trecutului. Coşmarul nuclear îi bântuie din nou pe japonezii care, acum 65 de ani, deveneau primii oameni de pe planetă care simţeau pe propria piele forţa distrugătoare a bombardamentului atomic.
„E ca şi cum o a treia bombă atomică loveşte Japonia. Numai că, de data aceasta, noi înşine am făcut-o” spune, pentru CNN, Keijiro Matsushima, un supravieţuitor de la Hiroshima. În primul discurs public după cutremurul de marţi, împăratul Aikito al Japoniei i-a îndemnat pe japonezi să nu îşi piardă speranţa şi să se ajute unii pe alţii, arătându-se foarte îngrijorat de criza nucleară de la Fukushima.

Mesajul Fecioarei Maria de la Akita

Ca o sincronicitate profund semnificativă, epicentrul seismului de vineri 11 martie din Japonia este situat în apropierea oraşului Akita, unde Fecioara Maria a apărut în anul 1973 reînnoind mesajul transmis la Fatima, Portugalia în 1917, prin care avertiza omenirea asupra unui cataclism planetar cumplit ce urmează să se producă dacă oamenii nu se transformă foarte mult în bine.

Mesajul Marial transmis la 13 octombrie 1973 sorei Sasagawa din Akita: „Draga mea fiică, ascultă ceea ce am să-ţi spun. Aşa cum ţi-am spus deja, dacă oamenii nu se îndreaptă şi nu devin mai buni, Tatăl Ceresc va trimite o mare nenorocire asupra umanităţii. Va fi o pedeapsă mai mare decât Potopul, aşa cum nu s-a mai văzut niciodată. Focul va coborî din cer şi va distruge mare parte din omenire, fără a cruţa pe nimeni. Supravieţuitorii vor fi atât de îngroziţi, încât îi vor invidia pe morţi.“

Timp de şase ani, din 1975 până în 1981, statuia Fecioarei Maria aflată în mănăstirea din oraşul Akita a plâns neîntrerupt. Acest oraş binecuvântat de graţia Fecioarei Maria a fost în mod miraculos protejat în comparaţie cu zonele învecinate, suferind incomparabil mai puţine pierderi şi distrugeri decât celelalte oraşe din nordul Japoniei, în ciuda apropierii sale de epicentrul

Impactul cutremurului din Japonia asupra Terrei

 

de Rodica Purniche

Cutremurul devastator de săptămâna trecută este al cincilea dintre cele mai puternice din 1900 încoace (8,9 grade pe scara Richter). El a durat aproximativ 2 minute şi a avut loc acolo unde se intersectează falia tectonică a Americii de Nord cu falia tectonică a Pacificului, în regiunea cunoscută sub numele de „Inelul de Foc” sau „cercul de Foc al Pacificului”. Împreună cu tsunami-ul care i-a urmat, el a provocat o serie de schimbări importante, imperceptibile poate pentru oameni, dar foarte importante pentru Terra:
– la 15 mile sub nivelul mării a apărut un rift lung de 299 km şi lat de 150 km
– insula principală a Japoniei (zona cea mai apropiată de epicentrul cutremurului) „a sărit” pur şi simplu cu aprox. 4m mai aproape de Statele Unite
– Japonia s-a scufundat cu aproximativ 0,6 m
– Pământul şi-a modificat poziţia pe axa sa cu aproximativ 10 cm, ceea ce a generat  şi o accelerare a vitezei sale de rotaţie
– durata zilei s-a scurat cu 1,6 microsecunde (o microsecundă este o milionime dintr-o secundă); asta se datorează faptului că masa planetei s-a deplasat spre centru făcând ca planeta să se mişte mai repede: „Why did the quake shorten the day?  The earth’s mass shifted towards the center, spurring the planet to spin a bit faster” (Liy Goodwin, autoarea articolului Japan’s earthquake shifted balance of the planet).

Deşi viteza de rotaţie a Terrei a fost afectată de către cutremurul din Japonia mai mult decât a fost afectată anul trecut de către cutremutul din Chile, ea a fost modificată considerabil mai puţin decât în 2004, din cauza cutremurului din Sumatra, care a accelerat viteza de rotaţie a Pământului cu 6.8 microsecunde.

NOTĂ: Informaţiile de mai sus reprezintă sinteza ştirilor apărute pe Internet în: interviul acordat ziarului New York Times de către geofizicianul Ross Stein de la NASA, afirmaţiie lui Kenneth Hudnut de la U.S. Geological Survey, observaţiile oamenilor de ştiinţă de la NASA.
Fotografiile ataşate reprezintă Japonia înainte şi după cutremur şi tsunami, aşa cum se vede din satelit, mutată 4 m spre Statele Unite, şi imaginea grafică prin care se estimează cât de departe şi la ce înălţime au călătorit valurile tsunami-ului.

Citiţi şi:

Programul de acţiune urgentă NU APOCALIPSA, Prefaţa

Profeţiile ce au fost făcute de Fecioara Maria la Fatima se profilează la orizont în viitorul apropiat (prima parte)

 

yogaesoteric
17 martie 2011