Dezvăluiri despre Revoluţia din ʼ89 și implicarea lui Silviu Brucan. Academicianul Eugen Mihăescu: «Știu că a fost doar o lovitură de stat»

Revoluția din 1989 a fost de fapt o lovitură de stat, afirmă academicianul Eugen Mihăescu, care a dezvăluit că „la sfârșitul verii ʼ88, Silviu Brucan a locuit în apartamentul meu de la New York. De acolo a vorbit cu Moscova, Londra și Washington”. Despre Ion Iliescu spune că era „extraordinar” în epoca dinaintea căderii lui Ceauşescu, după care setea de putere l-a transformat într-un fel de „mafiot care conduce clanul”.

Vă prezentăm în cele ce urmează un scurt fragment dintr-un interviu acordat de Eugen Mihăescu ziarului Evenimentul Zilei.

Reporter:
Cum priviți – cu experiența de viață de acum – Revoluţia din decembrie 1989?
Eugen Mihăescu: Nu a fost o Revoluție, ci o lovitură de stat și știu asta pentru că, la sfârșitul verii ʼ88, Silviu Brucan a locuit în apartamentul meu de la New York. De acolo a vorbit cu Moscova, Londra și Washington. Am fost și eu absorbit, tangențial, de evenimentele preparatorii. „Scrisoarea celor șaseˮ s-a scris în apartamentul meu. Ce s-a văzut la Televiziunea Română „Liberăˮ a fost o mișcare de figuranți, la propriu, regizată de Sergiu Nicolaescu avându-l ca asistent pe Ion Caramitru, cel care a ordonat „Foc!ˮ asupra Bibliotecii Centrale Universitare.

Rep.:
De ce politică şi de ce Ion Iliescu?
E.M.: Aveam încredere în el. Am crezut că este singurul care poate să facă tranziţia. Nu am crezut că se agaţă de putere, că vrea să rămână. Și mai credeam atunci – şi aici este greşeala mea – că nu era un comunist cu cap pătrat, cum erau toţi ceilalți.

Rep.:
Mai exact, ce îi reproșați lui Ion Iliescu?
E.M.: Trebuia să facă numai tranziţia şi să nu se agaţe de putere.

Rep.:
Era prea însetat de putere?
E.M.: Când cineva e dublură timp de 25 de ani şi nu apucă să cânte Rigoletto, în momentul când moare solistul şi cântă el… nu se mai opreşte din cântat. A stat prea mult nevorbit şi necântat.

Rep.:
Cum l-aţi caracteriza pe Ion Iliescu?
E.M.: Un om care era extraordinar în epoca dinaintea căderii lui Ceauşescu şi care după aia s-a schimbat. Puterea, în loc să-l echilibreze, l-a dezechilibrat, l-a apucat o ameţeală. Era uşor influenţabil. Credea pe ultimul venit.

Rep.:
Ați spus că la Cotroceni a fost un coşmar. De ce?
E.M.: Aveam parte de o atmosferă strict fanariotă. Veneam pornit să fac un lucru şi mă înglodam în hârtii. Agenda era diferită de ce credeam eu că o să fie. România se cufunda în sărăcie şi mizerie şi unii se îmbogăţeau. Iliescu nu dorea să acumuleze nu ştiu ce averi, dar le-a permis celor din jur s-o facă. Spunea că un sărac cu un sărac nu fac un bogat şi trebuie să creăm capitalul românesc. A închis ochii și i-a lăsat pe unii să fure, să adune averi… ca un mafiot care conduce clanul.

Rep.:
I-a lăsat în pace, iar ei l-au lăsat la putere?
E.M.: Cam așa ceva. Iliescu a considerat că trebuie să permită să apară această clasă a bogaţilor şi a capitalului românesc, care nu a făcut apoi nimic pentru ţară. Cei care au prosperat sub Iliescu, şi ulterior sub Băsescu, nu s-au gândit decât la ei, decât cum să se perpetueze la putere, vânzându-se – la fel cum se vindeau boierii pe vremea fanarioţilor – celor care credeau ei că decid pentru România, adică UE, americanilor şi mai puţin ruşilor.

Interviul integral este disponibil aici.

Citiţi şi:

Memoriile Generalului Iulian Vlad: Brucan a fost şi agent MOSSAD. Ceauşescu n-a vrut să-l arestăm

Am ştiut de la Mironov Alexandru cu două luni înainte ca aceste evenimente să se producă…

Oficializarea loviturii de stat din decembrie 1989
 

yogaesoteric
21 decembrie 2017