Dosarele Panama. Mult zgomot pentru nimic?

După publicarea „Panama Papers”, unele procuraturi au deschis anchete. Scepticii la adresa recentelor dezvăluiri sunt de părere că totul ar fi mai degrabă o frenezie a presei, lipsită de substanţă, comentează Wolfgang Dick şi Claudia Stefan pe DW News.

Jurnaliştii au dezvăluit numele presupuşilor proprietari ai unor companii offshore, dar au rămas datori opiniei publice cu dovezile care să ateste ilegalitatea acestor afaceri. Astfel sună criticile tot mai multor procurori, analişti financiari şi chiar şi reprezentanţi ai presei. „Se ştia de multă vreme de existenţa numeroasă a firmelor offshore. Se ştia şi că Panama este cetatea acestor companii. Şi atunci, care e surpriza?!”, se întreabă expertul financiar Dirk Müller. În opinia sa, nici vorbă de vreun „mare scandal”.
„Contează mai puţin cine e pe listă. Mai interesant este cine nu apare acolo”, adaugă Müller.

Ciudat este, în primul rând, faptul că multe dintre persoanele de pe listă aparţin claselor politice aflate „de partea cealaltă”: Rusia, China şi lumea arabă. „Unde sunt marile nume din SUA? Să fi fost cosmetizate rezultatele anchetei, aşa încât pe listă să nu figureze cine nu trebuie?”, se mai întreabă expertul.

Jurnalism obiectiv?

Semne de întrebare apar şi în privinţa finanţării Consorţiului Internaţional de Investigaţii Jurnalistice (ICIJ). Acesta funcţionează prin ONG-ul american Center for Public Integrity, finanţat, printre altele, de către fundaţia Open Society a investitorului american George Soros. „Şi-n trecut au existat suspiciuni pe marginea obiectivităţii ICIJ”, afirmă Müller. Consorţiul însuşi a recunoscut că a filtrat numele date publicităţii, pe listă aflându-se doar cei aflaţi pe lista de sancţiuni ONU. Ca atare, „de ce au fost alese numai anumite persoane? De ce nu toţi? De ce s-a urmărit evidenţierea unei legături cu Putin, când el, de fapt, nici nu apare pe listă?”.

Acelaşi aspect îl preocupă şi pe Craig Murray, fost ambasador al Marii Britanii în Uzbekistan. În opinia sa, faptul că o mare parte a rezultatelor anchetei rămâne secretă reprezintă o „ipocrizie diplomatică”.

„Mult zgomot pentru nimic” – declară şi ministrul austriac al finanţelor, Hans Jorg Schelling. Practica afacerilor offshore nu înseamnă automat criminalitate organizată, afirmă el. Măsurile legale de planificare financiară n-ar trebui confundate cu delictele, adaugă Schelling.

Inclusiv reproşurile guvernului din Panama care susţine că ar fi vorba despre o denigrare voită a ţării sunt pertinente, câtă vreme în Europa încă mai există destule oaze fiscale. Luxemburg, Malta, Irlanda, Jersey (una dintre insulele Canalului Mânecii) şi chiar şi Olanda oferă numeroase facilităţi fiscale.
Acelaşi lucru este valabil şi peste Ocean, în cazul statelor Delaware, Nevada şi Wyoming.

Deţinerea unei companii offshore nu este ilegală, avertizează inclusiv preşedintele Asociaţiei contribuabililor germani, Reiner Holznagel. De asemenea, chiar şi membrii reţelei de investigaţii jurnalistice subliniază valabilitatea prezumţiei de nevinovăţie.

Urmează proba de foc

Multe bănci nu neagă participarea, ca intermediari, la înfiinţarea şi administrarea afacerilor offshore. Deutsche Bank şi banca particulară Berenberg din Hamburg şi-au confirmat implicarea, subliniind însă legalitatea operaţiunilor efectuate. Prin urmare, unde este scandalul? – se întreabă bancherii, care susţin că, între timp, nu mai oferă asemenea servicii.

Deocamdată, în jurul Dosarelor Panama s-a creat vâlvă pe fondul suspiciunilor vizând posibile activităţi ilegale. Dar dovezi în acest sens nu există. De aceea, criticii recentelor dezvăluiri se întreabă care va fi următorul pas al ICIJ. După publicarea dosarelor, considerând că şi-au încheiat misiunea, jurnaliştii care au efectuat ancheta n-au mai făcut niciun comentariu, lăsând totul în seama procurorilor şi a autorităţilor fiscale.

Însă acestea vor trebui mai întâi să aducă dovezi, consideră directorul birourilor europene ale organizaţiei Transparency International, Carl Dolan. Biroul de avocatură Mossack Fonseca susţine că îşi poate demonstra buna-credinţă şi că firmele înfiinţate nu au fost folosite în scopuri ilegale.

Dacă şi băncile vor reuşi să demonstreze că, într-adevăr, şi-au schimbat strategia, iar majoritatea proprietarilor de companii offshore să arate că nu a fost vorba despre afaceri necurate, ci doar despre o cale imorală de a-şi feri averile de mâna lungă a Fiscului, efectul dosarelor Panama se va stinge, spun experţii. Cel mai probabil, scandalul este în dubla morală a politicii internaţionale incapabile să acţioneze împotriva paradisurilor fiscale.

Citiți și:

WikiLeaks: Guvernul SUA și Soros se află în spatele dezvăluirii Dosarelor Panama, pentru a-l ataca pe Putin

Un magnat al petrolului, mason și membru al grupului Bilderberg, face dezvăluiri șocante. Iată ce ne așteaptă… în curând

yogaesoteric
8 iunie 2016