Dr. Geanina Hagimă: Care mai e situația cu sănătatea? Se aruncă cu bani pentru achiziții de vaccinuri sau teste diverse dar în rest, Dumnezeu cu mila!

Cred că este util să mai urmărim raportările oficiale privitoare la starea de sănătate a populației României. Nimeni nu pare preocupat de această problemă. Se aruncă cu bani pentru achiziții de vaccinuri, teste diverse (PCR, drog), dar celelalte probleme de sănătate, cele care chiar sunt prioritare, sunt neglijate. Iată câteva date.

https://insp.gov.ro/centrul-national-de-statistica-in-sanatate-publica-cnssp/date-statistice-pagina-de-descarcare/

Buletin informativ ‒ Principalii indicatori ai cunoașterii stării de sănătate ‒ sem. I 2023 comparativ cu sem. I 2022

1. Gravide
   În perioada ianuarie-iunie 2023 au fost luate în evidentă 43.929 gravide noi comparativ cu 47.900 gravide nou luate în evidență în aceeași perioadă a anului 2022. Deci gravidele luate în evidență au fost cu 3.971 mai puține în primul semestru al anului 2023 față de aceeași perioadă a anului 2022, adică cu 8,29% mai puține.
2. Întreruperea cursului sarcinii
   În perioada ianuarie-iunie 2023, au fost efectuate 14.540 întreruperi de sarcină comparativ cu 14.479 întreruperi de sarcină efectuate în aceeași perioadă a anului 2022, revenind 7,1 întreruperi de sarcină la 1.000 femei fertile comparativ cu 7,1 întreruperi de sarcină la 1.000 femei fertile în aceeași perioadă a anului 2022.
3. TBC (datele pentru 2023 sunt în curs de colectare)
   În perioada ianuarie-iunie 2022 au fost înregistrați 4.539 bolnavi de tuberculoză comparativ cu 3.854 bolnavi de tuberculoză în aceeași perioadă a anului 2021, incidența fiind de 47,5%000 locuitori (comparativ cu 40,3%000 locuitori în aceeași perioadă a anului 2021). Numărul bolnavilor noi a fost de 3.856 (40,4%000 locuitori) comparativ cu 3.252 bolnavi noi (34,0%000 locuitori) în aceeași perioadă a anului 2021. Numărul bolnavilor noi de TBC a fost cu 604 mai mare în primul semestru al anului 2022 fața de aceeași perioadă a anului 2021, înregistrându-se o creștere de 18,57%.
4. Cancer
   În perioada ianuarie-iunie 2023 s-au înregistrat 34.596 cazuri noi de cancer (incidența fiind de 365,4%000 locuitori) comparativ cu 28.575 cazuri noi de cancer (incidența fiind de 301,8%000 locuitori) în aceeași perioadă a anului 2022. Numărul bolnavilor rămași în evidență în perioada ianuarie-iunie 2023 a fost de 554.160 față de 524.061 bolnavi rămași în evidență în aceeași perioadă a anului 2022. Deci numărul cazurilor noi de cancer a crescut cu 6.021 în primul semestru al anului 2023 față de aceeași perioada a anului 2022, înregistrând-se o creștere cu 21,07%.
5. Diabet zaharat
   În perioada ianuarie-iunie 2023 s-au înregistrat 55.051 cazuri noi de diabet zaharat (incidența fiind de 581,4%000 locuitori) comparativ cu 41.849 cazuri noi de diabet zaharat (incidența fiind de 442,0%000 locuitori) în aceeași perioadă a anului 2022. Numărul bolnavilor rămași în evidență în perioada ianuarie-iunie 2023 a fost de 1.345.440 față de 1.244.186 bolnavi rămași în evidență în aceeași perioadă a anului 2022. Deci în primul semestru al anului 2023 numărul cazurilor noi de diabet zaharat a fost cu 13.202 mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2022, înregistrându-se o creștere cu 31,55%.
6. Infecții interioare
   În perioada ianuarie-iunie 2023 au fost înregistrate 21.123 cazuri noi de infecții interioare, în condițiile în care pe parcursul întregului an 2022 au fost 40.084 de cazuri noi, în 2021 au fost 30.162 cazuri noi, în 2020 au fost 23.348 cazuri noi, în anul 2019 au fost 23.312cazuri noi, în 2018 au fost 2.0240 cazuri noi.

Buletin informativ ‒ Mișcarea naturală a populației ‒ sem. I 2023 comparativ cu sem. I 2022

1. Natalitate (numărul de născuți vii la 1000 locuitori)
   Numărul născuților vii a scăzut considerabil în semestrul I al anului 2023 (cu 14.966 mai puțini născuți vii ‒ o scădere cu 16,86%) față de semestrul I al anului 2022, iar natalitatea a scăzut cu 1,4 la 1000 născuți vii, de la 8,2 la 1000 locuitori în 2022, la 6,8 la 1000 locuitori în 2023.
2. Mortalitate generală (numărul de decese la 1000 locutori)
   Decesele și mortalitatea generală scad apreciabil în sem. I 2023 comparativ cu sem. I 2022. Numărul de decese generale a scăzut cu 21.124 decese – scădere cu 14,54%, iar mortalitatea a scăzut cu 2‰ locuitori.
3. Mortalitate infantilă (decese sub un an la 1000 născuți vii)
   Decesele 0-1 ani scad în sem. I anul 2023 cu 45 de cazuri, însă mortalitatea infantilă crește comparativ cu sem. I 2022 cu 0.5‰ născuți vii datorită numărului mai mic de născuți vii înregistrați în sem. I 2023.
4. Mortalitatea neonatală precoce (decese 0-6 zile la 1000 născuți vii) crește la nivel național cu 0,1‰ în sem. I 2023 față de sem. I 2022.
5. Mortinatalitate (numărul de născuți morți la 1000 născuți vii și morți)
   Mortinatalitatea crește cu 0,3‰, în sem I din 2023 față de sem. I 2022.
6. Mortalitate maternă (decese materne la 1000 născuți vii)
   În sem. I 2023 avem 11 decese materne (0,15‰), la fel ca în sem. I 2022.

Din aceste date rezultă clar o înrăutățire a stării de sănătate a populației prin creșterea diabetului, a cancerelor, prin scăderea imunității reflectată de creșterea infecțiilor TBC, a infecțiilor interne.

În plus, numărul nașterilor scade dramatic de la un an la altul, în 2023 mai mult decât în 2022, ducând la depopularea României. Se pare că planul de reducere a populației în mod pașnic funcționează foarte eficient (https://www.youtube.com/watch?v=4inxFBB4r9g&t=9s).

Să nu uităm că Institutul Național de Statistică a constatat că în anul 2022 a fost înregistrată cea mai redusă rată a nașterilor din 1930 până în prezent.

Aceste date reflectă eficiența măsurilor luate în așa-numita pandemie covid:

– Restricțiile de deplasare au favorizat obezitatea cu apariția consecutivă a diabetului și a altor patologii care nu sunt prezentate aici.

– Stresul indus de media, angajatori, instituțiile disfuncționale ale statului au determinat creșterea diabetului, a cancerelor, scăderea imunității și a natalității.

– Produsele experimentale genetice denumite greșit vaccinuri au determinat scăderea imunității, creșterea cancerelor și a altor patologii. Având în vedere că s-au vaccinat multe persoane tinere aflate la vârsta fertilă, nu este exclus ca aceste produse să fie implicate, alături de alți factori, și în scăderea nașterilor, în creșterea mortalității infantile, neonatale și a mortinatalității.

Din păcate, în loc să vedem măsuri de remediere a situației, luate de autorități, constatăm că nimeni nu-și asumă acest dezastru, ba mai rău, acesta continuă și se agravează, iar politicienii noi și vechi amână rezolvarea după alegerile din 2024…….

Ce încredere mai poți acorda unor asemenea personaje? Cât mai acceptăm această situație?

Printre acțiunile la îndemână sunt adunările publice. Aceste acțiuni pot fi utile acum, mai ales că sunt semne evidente că se reiau acțiunile de terorizare a populației într-o maniera similară cu cea anterioară.

Oare câți români înțeleg că este necesar să se implice, că suntem propriii noștri salvatori?

Citiți și:
Dr. Geanina Hagimă: Consecințele dezastruoase ale măsurilor luate în ultimii doi ani. România în pericol de a fi depopulată în ritm accelerat
Dr. Geanina Hagimă, sesizare către ANMDMR, MS, CMR, CNAS și Comisia de Sănătate din Senat, privind reacțiile adverse post-vaccinare covid

yogaesoteric
10 octombrie 2023