Este necesar să fie luate măsuri în sensul accelerării demografice la ursul românesc, care să compenseze declinul demografic la omul românesc
E prea mic numărul urșilor din România. Mult prea mic! Este necesar să fie luate măsuri în sensul accelerării demografice la ursul românesc, care să compenseze declinul demografic la omul românesc. Astfel, în câțiva ani e de sperat ca numărul urșilor din România să-l egaleze pe cel al umanoizilor.

Progresul tehnologic poate facilita în acel moment acordarea dreptului de vot la urs prin introducerea unui cip în capul ursului. Atenție! Mare atenție!!! Cipurile respective este necesar să fie produse în UE și avizate de SRI, ca să nu se apuce ursul să voteze alandala cu Georgescu prin contaminare hibridă de la fratele lui putinist.
După dezamăgirea tradițională în consecința primului ciclu electoral, urșii înscriși pe listele permanente vor începe constituirea, în Occident, a diasporei urșilor din România. Astfel se va împlini plenar visul actualilor îndrăgostiți românești de urs: relocarea.
Cu cât aleșii aleși de urși vor fi mai proști – în această privință nu avem niciun impediment –, cu atât relocarea în diaspora va fi mai dinamică. Fenomen de natură să ne bucure, dar să ne și îngrijoreze, deoarece ursul relocat în Vest va mânca și mai mulți occidentali față de actualul consum din România, ceea ce, o vreme, va fi relativ trist d.p.d.v. geostrategic, dar și d.p.d.v. general uman. Însă și acest neajuns se poate regla din cip, prin programarea preemtivă a unui consum echilibrat între vestici și estici.
Păcat că n-am făcut – deși puteam face! – aceleași demersuri pentru câinii vagabonzi din București și din restul orașelor frumoasei noastre patrii, bogată azi mai ales în oameni miloși la urs. Eu plâng aproape zilnic de dorul maidanezilor. Încă sunt îndatorat haitei din care, cu ani în urmă, cel mai îndrăzneț a făcut tot ce a putut să-mi extragă din senin o bucată dintr-un braț. N-a contat când i-am spus că am avut câini din pruncie până mult după momentul interacțiunii noastre, eveniment nițel sângeros, dar pe care eu l-am considerat o oportunitate. Nu știu nici azi de ce. M-am bucurat atunci și de norocul de a fi cunoscut pe cineva la un spital care nu mi-a făcut injecțiile antirabice în burtă. Apăruseră alea franțozești cu înțepare dăcât în braț. Deh, frumoase vremuri!
Ah, era să uit luat cu nostalgiile. E deja momentul ca reprezentanții României în Parlamentului European să inițieze dezbateri (altceva nu pot face) despre acordarea dreptului fundamental de a alege și de a fi ales la urs. El va fi ales, în primă etapă, doar în consiliile locale din toată Uniunea. Ceea ce este arhisuficient, fiindcă parlamentele naționale nu-și prea mai au rostul. Pentru creșterea șanselor de succes ale inițiativei sugerez ca prima conferință să se numească „Patriarhatul medieval de pădure română. Politici de gen. De ce urs, nu și ursoaică?”
Mult succes!
n.b. – difuzarea, interpretarea, promovarea, sub orice formă, a poeziei Ursul românesc, de Mihai Beniuc, vor fi introduse ca infracțiuni defetist-antieuropene în Codul Penal și se vor sancționa cu închisoare între unu și la mulți ani de sănătate psihică.
Autor: Sorin Faur
Citiți și:
Cum și-au plătit taxele și impozitele în ultimul deceniu firmele vicepremierului Dragoș Anastasiu?
Dan Diaconu: Votul: ori asumat în cunoștință de cauză, ori interzis
yogaesoteric
19 iulie 2025