Este simplu să spunem «Te iubesc», dar este greu să punem în practică aceste două cuvinte

 

Să păstrăm mereu aprinsă flacăra Iubirii

Iubirea este sentimentul care înnobilează sufletul omului. Ea încălzește inimile, alină suferințele, dă speranță. Atunci când dăruim iubire, sufletul pare să se umple de o mare bucurie, îi cresc aripi, dărâmă zidurile reci ale indiferenței construite cu încăpățânare, parcă, de mintea noastră.

Dumnezeu este iubire, este dragoste, iar „dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută la ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă” (I Corinteni 13).

Ne dorim să umplem viața noastră de această dragoste. Nu știm însă că pentru a primi, este necesar mai întâi să dăruim mult, să sacrificăm orgoliile, să ne călcăm în picioare egoul. Cât din noi este iubire? Dacă analizăm cu obiectivitate s-ar putea să constatăm că foarte puțin. Lumea în care trăim își pune amprenta asupra fiecăruia dintre noi. Grijile ne invadează și atunci uităm să iubim și pe alții, să avem empatie şi compasiune pentru cei care sunt în suferinţă, să ne bucurăm când alții au reușite. Ne canalizăm pe problemele noastre, credem că numai noi contăm cu adevărat. 

Purtăm o luptă pentru mântuire, dar într-un stil propriu. Ne alegem deviza: „mântuirea este personală”. Da, este personală, dar creştinismul nu poți să-l trăiești singur, rupt de ceilalți frați ai tăi. Este necesar să trăiești iubind, să te pui pe tine pe ultimul loc, pentru a-i pune pe primul loc pe „ceilalți”. Asta este iubirea, să-ți pese mai întâi de ce simt ceilalți și apoi, la sfârșit, să te gândești la tine.

Este simplu să spunem „Te iubesc”, dar este greu să punem în practică aceste două cuvinte.

Să nu lăsăm să se stingă din inimile noastre flacăra iubirii, să alergăm la Dumnezeu, să îngenunchem la El, să-L rugăm să rămânem pururea copiii Lui, copiii ai Iubirii. Să ridice de pe ochii noștrii vălul pentru a descoperi adevăratul sens al vieții de aici de pe pământ.

Citiţi şi:

Iubirea necondiționată ca energie subtilă, sublimă, ce vine de la Dumnezeu, începe cu tine

Împărăţia lui DUMNEZEU este Iubire pură, şi acolo unde domneşte iubirea Lui se află şi El

Calea către Dumnezeu este o cale a iubirii

yogaesoteric

19 aprilie 2020

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More