Europa şi uimitoarele ei recorduri de temperatură, ploaie şi zăpadă – De la «micile Siberii» din sud, la oraşele «fierbinţi» din nord
În nordul Europei au fost ierni dure în care temperaturile au coborât spre -58 de grade Celsius, însă în aceleaşi zone verile au adus temperaturi cu 90 de grade mai mari. În sud au fost şi peste 48 de grade, dar în insulele greceşti în unele ierni extraordinare s-au depus zeci de centimetri de zăpadă. Clima Europei diferă enorm, astfel că cel mai ploios loc aduce precipitaţii de 30 de ori mai mari faţă de cel mai secetos loc, iar în iernile cele mai bogate în zăpadă stratul măsurat la staţiile meteo poate depăşi 8 metri. Mai jos puteţi citi despre vara din ianuarie, despre „micile Siberii” europene, despre ninsoarea din iunie sau despre ploi ce au bătut toate recordurile.
Extremele vremii ne afectează mereu
Tot mai des vedem că vremea extremă ne afectează. Exemple ar fi foarte multe şi unul dintre cele mai recente ţine de vremea extraordinar de caldă din peninsula Iberică. În Spania au fost 44,5 grade, iar în Portugalia, 43 de grade, temperatură ce a favorizat uriaşele incendii de pădure în care au murit peste 60 de oameni. În aceeaşi zi în România şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est era extrem de frig pentru luna iunie, în unele oraşe fiind numai 10-12 grade la prânz.
Îngheţul de la final de aprilie a compromis aproape jumătate din recolta podgoriilor de la Bordeaux, iar nopţile extrem de reci de la finalul primei decade a lui mai au scumpit energia electrică în nordul Europei.
Dacă la început de ianuarie a nins, stratul de zăpadă atingând chiar şi peste 30 cm pe unele insule greceşti, în februarie 2016 temperaturile au ajuns la +26 de grade în ţara noastră. În arhipelagul Svalbard, la 600 km nord de coastele norvegiene, temperaturile medii au crescut de şase ori peste media globală, iar zone care acum 20 de ani îngheţau bocnă iarna, rămân acum lichide.
Temperaturile în Europa pe 19 iunie, ora 9:00
Clima se schimbă în Europa, fenomenele extreme se înmulţesc: vor fi furtuni mai dese şi mai puternice, inundaţii mai grave, dar şi secete mai îndelungate. Climatologii spun că recordurile de căldură vor fi tot mai numeroase în Europa Centrală, la Atlantic creşte riscul de inundaţii, iar în Scandinavia primăverile vin tot mai devreme, ninge tot mai puţin, însă viscolele, când apar, vor fi tot mai dure.
Cele mai reci locuri
În nordul Rusiei europene şi al Scandinaviei sunt localităţi în care media anuală a temperaturii este de sub 0 grade, iar în sud, în zonele însorite ale Mediteranei mediile anuale trec şi de 22 de grade. Însă peste tot mediile din ultimii şapte ani sunt cu 2-2,5 grade mai mari decât cele din anii ʼ80, existând locuri unde diferenţa este de peste 4-5 grade.
Un val extraordinar de frig a atins nordul Rusiei europene la final de 1978, iar recordul de temperatură pentru Europa, -58,1 grade s-a înregistrat într-un sat dintr-o regiune cu un trecut sumbru.
Satul numit Ust-Shchuger (mai cunoscut ca Ust Shogor) se află în Republica Komi, o regiune de două ori mai întinsă decât România, dar cu mai puţin de un milion de locutori. Regiunea este dominată de păduri de pin şi de mlaştini, fiind extrem de izolată. În anii ʼ30 au fost construite mai multe lagăre ca parte a uriaşului lanţ de gulaguri, cel mai celebru din regiune fiind Vorkuta.
Totuşi, verile din nordul extrem, deşi ţin cam două luni, sunt intense, iar la Ust Shogor temperaturile ajung la 34 de grade în iulie şi media lunii celei mai calde poate fi de 18 grade. În nopţi extraordinar de calde minima poate să nu scadă sub 22 de grade. Pe de altă parte, în iunie ninge şi pot fi -5 grade, la fel şi în august.
Unde se află pe hartă Ust Shogor
A doua cea mai scăzută temperatură a fost înregistrată în februarie 2010 tot în Rusia, la Hoseda-Hard (-56,4 grade), iar în 1946 la Pechora s-au înregistrat -56 de grade Celsius.
La aproape o mie de kilometri spre nord-vest de Ust Shogor se află o altă localitate care a fost lovită de valul de frig din 1978. Se numeşte Kojnas (sau Koynas), se află în regiunea Arhanghelsk şi la finalul acelui an minima a fost de -55 de grade, maxima fiind în acea zi de „doar” -41 de grade. Media acelei luni a fost extraordinar de scăzută, -29 de grade.
În Scandinavia cea mai scăzută temperatură s-a înregistrat în localitatea Vuoggatjalme din Suedia: -52,6 grade.
Cum este vremea în nordul extrem al Europei? Frigul domină opt luni din 12 şi abia după jumătatea lui mai încep să devină normale zilele cu temperaturi de peste 10-15 grade. La Kojnas, localitatea luată ca exemplu, ninge de câteva ori pe deceniu în iunie când minimele pot scade sub -4 grade, iar în iulie poate fi mai frig de -1 grad. Maximele ajung la 34 de grade în mod excepţional, însă în fiecare an trec de 28 de grade. Şi toamna este rece: în septembrie încep ninsorile şi minimele scad spre -10 grade, iar în noiembrie noaptea pot fi -35 de grade. Când valuri de căldură neobişnuită ajung în nord, maxima poate trece de 14 grade în noiembrie şi de 10 grade în decembrie.
Iarna trecută cel mai frig a fost într-o mică localitate din regiunea Arhanghelsk numita Moseyevo: -48 de grade. Foarte frig a fost şi în această vară în comuna aflată în zona Cercului Polar: pe 13 mai erau 30 cm de zăpadă, pe 13 iune erau -3 grade, iar pe 5 iunie încă mai era zăpadă în satul aflat la 40 de metri altitudine.
Cele mai mari temperaturi şi fascinanta dispută despre cel mai cald loc
În sud lucrurile stau cu totul altfel şi vorbim de temperaturi cu peste 100 de grade mai mari, însă şi de recorduri vechi de peste 115 ani care au fost cu succes puse sub semnul întrebării din cauza modului cum fuseseră măsurate.
Surse mai vechi încă dau recordul absolut ca fiind de 50 de grade, înregistrat acum 136 de ani la Sevilla, însă cercetările au arătat că valoarea este exagerată din cauză că termometrul era plasat foarte aproape de acoperişul dat cu smoală al bisericii unde se afla instrumentul. Nu orice măsurătoare foarte veche este pusă puternic la îndoială: spre exemplu temperatura de 47,8 înregistrată în 1876 tot în Spania, dar la Murcia, este considerată corectă de mai multe surse fiindcă măsurătoarea a fost făcută la un institut de cercetare. Totuşi, pentru Spania recordul absolut unanim acceptat este de 47,2 grade, înregistrat tot la Murcia, în 1994.
Unde a fost totuşi cel mai cald în Europa? În august 1999 în orăşelul italian Catenanuova s-au înregistrat 48,5 grade, dar recordul nu a fost omologat de OMM care acceptă alte două recorduri: în 1977 au fost 48 de grade în două oraşe greceşti: Atena şi Eleusina.
În mai multe ţări europene maxima absolută a trecut de 44 de grade, inclusiv în România, dar şi în Rusia, Serbia, Bulgaria (45), Macedonia (46), Franţa, Portugalia şi Malta.
Şi în friguroasa Scandinavie maximele absolute au trecut de 37 de grade (de exemplu 37,4 grade în Uppsala (Suedia) şi Joensuu (Finlanda). În Islanda maxima absolută a fost de peste 30 de grade, iar şi mai departe în nord, în insulele Svalbard niciodată maximele nu au depăşit 22 de grade.
Zăpada
La Santis, în Elveţia, la peste 2.800 metri, stratul de zăpadă măsurat a atins 8,20 metri în aprilie 1994. În februarie 2012 în staţiunea austriacă St. Anton Am Arlberg stratul de zăpadă a depăşit 5,5 metri, iar în Caucazul de Vest, pe un vârf numit Achishko stratul de zăpadă a atins 7,5 metri. Pe văile munţilor acumulările pot depăşi 12 metri, cifrele de mai sus fiind măsurate la staţii meteo.
În cazuri extreme a nins şi în iunie la altitudini reduse şi în afara Rusiei şi Scandinaviei: de exemplu în 1975 a nins în multe locuri din Marea Britanie, în podişurile din Scoţia depunându-se un strat de 10 cm. Pe de altă parte, în Islanda a nins în iulie 2015.
Zăpadă într-o insulă grecească în ianuarie 2017
În Europa Centrala a nins foarte rar şi după 1 mai chiar şi în zonele de câmpie, iar în nordul Europei zăpada persista şi în iunie. De exemplu, anul acesta în localităţi din nordul Rusiei (două exemple fiind Kepino şi Mys Mikulkin) era strat de zăpadă pe 4 iunie, iar la 15 mai erau peste 40 cm.
Numărul de zile cu ninsoare a scăzut semnificativ în oraşele Europei faţă de anii ʼ80. De exemplu, între 1978 şi 1988 au fost şase ani cu peste 100 de zile de ninsoare la Stockholm, în timp ce în ultimii 11 ani a fost unul singur cu peste 100 de zile cu ninsoare.
Şi în sud poate să ningă extrem de mult. În 1987 la Istanbul au fost locuri cu 63 de cm de zăpadă, iar la Atena recordul a fost de 21 cm în martie 1983. În Lisabona ninsorile sunt extrem de rare şi zăpada se topeşte într-o oră-două, ultimele trei ninsori fiind în 1944, 1954 şi 2006.
„Micile Siberii” de peste tot din Europa
În multe oraşe din Europa Centrala în cele mai reci nopţi temperaturile scad şi sub -25ºC, însă şi în ţări celebre pentru căldură, soare şi plajă sunt locuri unde temperaturile coboară mult sub limita de îngheţ. Practic aproape fiecare ţară din sud are o mică „Siberie” unde clima e cu totul altfel decât în zonele cu veri plăcute şi ierni blânde.
De exemplu, în Franţa, în masivul Jura, la 1.200 de metri altitudine există o comună numită Mouthe unde minima a scăzut spre -37 de grade şi unde a dat îngheţul şi în iulie. În Spania, în localitatea numită Calamocha din regiunea Teruel, în nord-estul ţării, temperatura a ajuns la -30 de grade.
În Italia, într-un orăşel la 1.800 de metri altitudine, Livigno, în Lombardia, minima a fost de -38 de grade, iar maxima a fost de 29 de grade.
Şi însorita Grecie are locuri extrem de reci în nord, în regiunea Macedonia Occidentală. La Ptolemaida şi Florina temperaturile au scăzut şi la sub -25 de grade şi în mod excepţional la Florina a nins şi în mai.
În sudul extrem al Europei sunt locuri în care îngheţul apare o dată la câţiva ani, sau chiar niciodată, cum e, de exemplu, insula Lampedusa unde minima a fost de 2,2 grade, capitala Maltei, unde au fost 1,2 grade, la fel şi la Iraklion, în Creta. În insulele Canare sunt locuri în care temperaturile nu au scăzut niciodată sub 9 grade.
Ploile
Locul cel mai secetos din Europa este considerat a fi oraşul Astrahan din sudul Rusiei, cu o medie de 165 mm3/an precipitaţii, un loc unde aproape anual temperaturile trec de 40 de grade şi în mod excepţional scad sub -25ºC. Totuşi, şi în cel mai secetos loc din Europa pot fi ploi puternice: într-o zi din aprilie în acest an, Astrahan a fost în top 10 al locurilor cu cele mai multe precipitaţii.
La 225 km de Astrahan, în stepa calmucă, se găseşte Jaskul, locul unde s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din Rusia: 44,7ºC. În iulie 2011 au fost 44 de grade şi media lunii a fost printre cele mai ridicate din istorie în Europa: 29,7ºC. Minima absolută la Jaskul a fost de -33 de grade.
Polul ploilor este la Crkvice, în Muntenegru, cu o cantitate de aproape 30 de ori mai mare decât la Astrahan: 4.500 mm3 pentru 30 de ani de măsurători. Satul se află la 960 m altitudine în munţii Orjen şi în unii ani a plouat peste 8000 mm3. Cel mai mult plouă în noiembrie, 700 mm3, în timp ce în august plouă de zece ori mai puţin.
Oraşul european cu cele mai multe zile ploioase este Bergen, al doilea cel mai mare oraş din Norvegia. În medie plouă cam 220 de zile/an însă variaţiile au fost uriaşe în ultimii 40 de ani: între 173 de zile în 2010 şi 278 de zile în 1989.
La polul opus, oraşul spaniol Almeria din regiunea Andaluzia are în medie sub 60 de zile cu ploaie/an, recordul fiind de numai 33 de zile în 1994.
Vara din ianuarie
În 2007, la jumătatea lui ianuarie, un val de aer tropical a adus în Europa centrală şi sudică temperaturi de august. În Italia, la Brossasco, în Piemont, au fost 29,4 grade, deşi localitatea este la 560 metri altitudine. Temperaturi uluitoare au fost şi la Torino şi Cuneo (un orăşel la graniţa cu Franţa), unde s-au depăşit 27 de grade. Până şi la peste 1700 de metri maxima a ajuns la 19 grade.
Dincolo de Cercul Polar, în insulele norvegiene Svalbard temperatura medie de anul trecut a fost cu 6,5 grade peste media din intervalul 1961-1990. Ca şi comparaţie, temperatura la nivelul întregii planete a fost cu 0,83 grade mai mare anul trecut faţă de intervalul menţionat.
La mica staţie de cercetare Ny Alesund, pe aceste insule, temperatura medie poate fi de sub 3,5 grade în iulie şi se pot înregistra -27 de grade în aprilie. În aceste condiţii, faptul că în decembrie 2016 s-au înregistrat +5 grade este cu totul excepţional. Istoric vorbind, minimele absolute s-au apropiat în Svalbard de -50 de grade, iar maximele au ajuns spre 22 de grade.
În insulele Feroe ce aparţin de Danemarca, media anuală a fost în 2015 de 8 grade, în timp ce între 1973 şi 2001, doar în şase ani media a trecut de 7 grade, existând însă şi ani cu 5,4 grade. În Feroe niciodată nu sunt sub -14 grade, dar nici peste 23, însă în ultimii ani minima a fost în intervalul -5 – -3 grade.
Când în nord este uluitor de cald
Cum aţi putut citi şi la capitolul despre locul cu cea mai mică temperatură din Europa, temperaturile pot ajunge şi în nord la valori cu mai mult de 15 grade peste normal. La Ust Shogor au fost 35 de grade, în Trondheim (Norvegia) maxima a fost la acelaşi nivel şi mai în nord, la Tromso, au fost şi peste 30 de grade. Tot 30 de grade a fost şi maxima absolută în Islanda, iar la Rovaniemi, „capitala lui Moş Crăciun”, în Finlanda, maxima absolută a fost de 32,5 grade.
Când vara aproape că pare iarnă
În iulie temperaturile pot scădea sub -15 grade la peste 3.500 metri altitudine în Alpi, iar la vârful Omu minima absolută a lunii iunie a fost de -8 grade. Sunt localităţi în Rusia europeană şi în Scandinavia în care temperaturile scad sub -1 grad în luna iulie o dată la câţiva ani, în timp ce în insulele Svalbard îngheţul apare vara aproape în fiecare an.
Cea mai scăzută temperatură înregistrată în iulie într-o localitate din România a fost pe 18 iulie 1989 la Poiana Stampei, o comună situată la 1.000 metri altitudine nu departe de Vatra Dornei. Temperatura a coborât la -1,3 grade.
În multe oraşe de câmpie din Europa Centrală temperaturile nu au scăzut niciodată sub 7-9 grade în luna iulie, în timp ce în sudul Greciei, Spaniei şi Italiei sunt localităţi în care cele mai mici temperaturi de iulie au fost 13-15 grade şi acestea extrem de rar.
Una dintre cele mai calde nopţi din istoria măsurătorilor europene a fost în timpul valului de caniculă care a lovit Franţa în 2003. La Menton, pe Coasta de Azur au fost 30,3 grade.
Citiţi şi:
Ciudata «încălzire globală» – A nins la tropice!
Război climatic?! Șeful meteorologilor: «dacă te uiţi la hărţile pe iulie şi august, te apucă frica!»
Controlul climei și războiul geoclimatic
yogaesoteric
8 octombrie 2017