Europarlamentarii USR-PLUS, împotriva intereselor României: Au votat pentru iniţiativa maghiară Minority SafePack
Joi, 17 decembrie 2020, Parlamentul European a adoptat, cu 524 de voturi pentru din 694, o rezoluție în sprijinul Inițiativei Minority SafePack.
Dintre europarlamentarii români, au votat „pentru” Vincze, Winkler (PPE), Botoș, Cioloș, Pâslaru, Ștefănuță, Strugariu, Tudorache (Renew), Corina Crețu (SD).
Au votat „împotrivă”: Terheș (ECR), Băsescu, Marinescu, Tomac (PPE).
Abțineri: Avram, Benea, Grapini, Manda, Negrescu, Nica, Plumb, Tudose (SD), Gheorghe, Ghinea (Renew), Blaga, Bogdan, Buda, Bușoi, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Nistor (PPE).
Nu a votat: Ciuhodaru (SD).
Iniţiativa civică europeană privind drepturile minorităţilor este, de fapt, nu numai un instrument al politicii naţionalist-revizioniste a regimului Viktor Orban, pentru a obţine noi privilegii pentru minoritatea maghiară din statele învecinate Ungariei, inclusiv autonomia de facto a Ţinutului Secuiesc, ci mai ales servește politica neomarxist-internaționalistă a UE, prin care se urmărește destrămarea Statelor Naționale și transformarea Europei, într-un nou imperiu multinațional format din euroregiuni.
În condiţiile recrudescenţei revizionismului la Budapesta și a neomarxismului internaționalist dizolvant la Bruxelles, demersul aprinde, practic, un fitil periculos în inima Europei, ce va duce la separatisme și enclavizări regionale.
Aceasta, în condiţiile în care Uniunea nu are în sfera sa de competenţă asigurarea unui cadru de drepturi colective pentru minorităţile naţionale. Drepturile minorităţilor aparţin sferei de competenţă a statelor, conform Tratatelor Uniunii – informează ȘtiriPeSurse.ro.
Obiectivul Budapestei este de a obţine o pârghie de acţiune, mai exact de presiune şi şantaj, asupra României și nu numai la nivel european. De aceea, Lorant Vincze a fost propulsat, acum câţiva ani, ca preşedinte al Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene şi angajat al Centrului de Studii „Antall Joszef”, organizaţie de lobby la Bruxelles, finanţată de Oficiul Prim-ministrului Ungariei. Antall Joszef, primul şef de guvern maghiar după căderea comunismului, se declara, la acea vreme, premier pentru toţi cei 15 milioane de etnici maghiari de pe teritoriul fostei Ungarii Mari, nu numai pentru cei 10 milioane de cetăţeni unguri.
Din poziţiile respective, Vincze a coordonat campania de strângere de semnături pentru iniţiativă – necesarul este de 1 milion de adeziuni. Din cele 1,2 milioane de semnături adunate, 700.000 provin din Ungaria şi România. Pentru restul s-a recurs la ajutorul comunităţii maghiare din Slovacia şi la organizaţii separatiste din UE – de la cele ale rusofonilor din Letonia, la cele catalane şi basce din Spania. Odată încheiată procedura pentru iniţiativă, Vincze a fost trimis de Budapesta ca membru în Parlamentul European, să pregătească procedura parlamentară.
În noiembrie 2020, a existat o audiere a celor trei comisii europarlamentare de resort (petiţii, drepturile omului şi cultură), apoi, la 14 decembrie, a avut loc o dezbatere în plenul europarlamentar. În rezoluția adoptată la 17 decembrie 2020, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru inițiativă. Pasul final este răspunsul Comisiei Europene, ce a fost făcut public în data de 15 ianuarie 2021.
Răspunsul Comisiei evaluează propunerile făcute de organizatori, stabilind modul în care legislația UE existentă și adoptată recent susține diferitele aspecte ale acestei inițiative.
Vicepreședinte pentru valori și transparență, Věra Jourová a declarat: „Această a cincea inițiativă cetățenească europeană de succes demonstrează că cetățenii europeni se simt puternic implicați și doresc să facă parte din dezbaterea publică privind modelarea politicii Uniunii. Respectarea drepturilor persoanelor care aparțin unei minorități este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii, iar Comisia se angajează să promoveze această agendă.”
„Includerea și respectarea bogatei diversități culturale a Europei este una dintre prioritățile și obiectivele Comisiei Europene. O gamă largă de măsuri care abordează mai multe aspecte ale propunerilor inițiativei au fost luate în ultimii ani de când inițiativa a fost prezentată inițial în 2013. Comunicarea evaluează fiecare dintre cele nouă propuneri individuale în funcție de relevanţa sa, ținând cont de principiile de subsidiaritate și proporționalitate. Deși nu sunt propuse alte acte juridice, implementarea integrală a legislației și politicilor deja în vigoare oferă un arsenal puternic pentru a sprijini obiectivele inițiativei”, se arată în răspunsul Comisiei Europene.
Iniţial, Comisia Europeană a refuzat înregistrarea iniţiativei în 2013, din cauză că sfera vizată depăşeşte competenţele UE. O decizie controversată a Curţii de Justiţie a UE a obligat Comisia să o accepte în 2017.
Ce propune iniţiativa? Cele mai periculoase puncte sunt:
1. alocarea fondurilor europene pentru dezvoltare regională pe criterii etnice, cu organizaţiile minorităţilor având rol de actor în distribuirea finanţării UE;
2. utilizarea limbilor minorităţilor în administraţia publică şi justiţie (nu doar acolo unde sunt majoritari);
3. La nivel general, UE ar urma să poată acţiona pentru coordonarea sau completarea cadrului naţional al drepturilor minorităţilor. Faptul contravine Tratatelor UE, după cum s-a subliniat în repetate rânduri în dezbaterile din Parlamentul European.
4. De altfel, se cere, fără niciun temei, completarea unor norme europene, precum art. 19 din Tratatul de Funcţionare a UE, prin includerea apartenenţei etnice la sferele reglementate pentru acţiunea europeană anti-discriminare. Ideea contravine dreptului european.
5. O altă cerere ciudată vizează atribuirea unor mandate de europarlamentar pentru minorităţile din UE, trecând peste competenţa naţională de organizare a sistemului electoral.
Citiţi şi:
«Se cuvine să fim foarte clari că UE are în vedere să obțină bani de aici, nu să bage bani aici!»
yogaesoteric
18 ianuarie 2021