Facebook îţi distruge viaţa
În medie, un utilizator Facebook petrece aproape o oră în fiecare zi pe site-ul de socializare, potrivit datelor furnizate de companie anul trecut. Un studiu Deloitte a constatat că pentru mulţi utilizatori de smartphone-uri, verificarea aplicaţiei este primul lucru pe care îl fac în dimineaţa – de multe ori chiar înainte de a ieşi din pat, arată un articol al publicaţiei Harvard Business Review.
Cercetările anterioare au arătat că utilizarea rețelelor de socializare poate afecta relaţiile faţă-în-faţă, reduce implicarea în activităţi semnificative, creşte comportamentul sedentar, duce la dependenţa de internet şi erodează stima de sine prin comparaţii sociale nefavorabile. Alte studii au constatat că utilizarea social media are un impact pozitiv asupra bunăstării prin creşterea sprijinului social şi consolidarea relaţiilor din lumea reală.
În studiul său, Deloitte a folosit trei grupuri de date de la 5.208 adulţi şi diverși parametri de utilizare a Facebook, pentru a vedea modificarea stării de bine în asociere cu utilizarea acestuia, pe o perioadă de timp de un an. În măsurarea „stării de bine” a fost inclusă satisfacţia vieţii de zi cu zi, percepţia individului despre sănătatea sa mintală, despre sănătatea sa fizică, cât şi indicele de masă corporală. Parametrii de utilizare Facebook includ like-urile, crearea propriilor postări şi click-urile pe link-uri.
Rezultatele au arătat că utilizarea Facebook a fost asociată negativ cu bunăstarea generală, cu un impact deosebit de puternic pentru sănătatea mintală. S-a constat că dând like-uri şi click pe link-urile altora duce, în timp, la o reducere semnificativă a nivelului de satisfacţie a vieţii, din punctul de vedere al utilizatorului.
Hotnews: Facebook lucrează la un proiect ambiţios prin care gândurile noastre ar putea fi transformate în text
Facebook a dezvăluit la conferinţa anuală F8 un proiect ambiţios prin care gândurile noastre ar putea fi decodate şi transformate în mesaje scrise, fără a fi nevoie de tehnici chirurgicale supărătoare. Practic, compania spune că lucrează la dezvoltarea unor sisteme care să ne ajute să tastăm automat într-un ritm de 100 de cuvinte pe minut. Regina Dugan, şefa laboratorului de cercetări hardware al companiei, vorbeşte de un „mouse cerebral”: „Lucrăm la un sistem care să te ajute să tastezi doar cu ajutorul creierului la o viteză de cinci ori mai mare decât poţi tasta în prezent pe un smartphone”.
Proiectul este într-o fază incipientă, la el lucrează 60 de specialişti şi ideea ar fi să funcţioneze fără a folosi tehnici chirurgicale chinuitoare, cum ar fi electrozi implantaţi, spune şefa diviziei Building 8.
„Cum ar fi să tastezi direct din creier? Momentul este mult mai aproape decât ai crede”, spune Dugan care a venit la Facebook în 2016 de la Google, iar înainte a lucrat la agenţia americană DARPA, celebră pentru proiectele futuriste cu maşini autonome şi roboţi, mult înainte ca acestea să devină teme intens discutate.
Obiectivul Facebook este de a crea un sistem capabil să decodeze cuvintele din partea creierului responsabilă cu limbajul şi să le transcrie direct pe un computer, la viteza de 100 de cuvinte/minut.
Ideea ar fi utilă pentru cei cu probleme de auz şi de vedere, fiindcă i-ar ajuta să comunice mult mai uşor, spune Mark Zuckerberg, dar dispozitivul ar fi folositor oricui fiindcă ar putea tasta la viteze de cinci ori mai mari decât pe smartphone-urile din prezent. Tot proiectul se bazează pe puterea uriaşă de procesare a creierului uman care ar putea rula echivalentul a 40 de filme HD în orice moment, spune Dugan.
Dugan admite că dezvoltarea acestei tehnologii ar putea dura ani, însă spune că „într-o zi ar putea fi posibil ca cineva să gândească în chineză şi cei din jur să «simtă» totul în spaniolă?”.
Software-ul este catalogat de companie ca fiind de tipul „silent speech”, iar Dugan a ţinut să precizeze că nu este vorba de decodarea gândurilor la întâmplare.
Cei de la Building 8 au vorbit şi despre o tehnologie ce te ajută să „auzi cu ajutorul pielii”. Dugan a prezentat un video în care era testată un fel de „mânecă” specială cu actuatori care permiteau cercetătorului „să simtă pe braţ forma acustică a unui cuvânt”. Inginerul a învăţat forma unică a nouă cuvinte, Facebook referindu-se la un „vocabular tactil”.
În ultimele săptămâni au apărut tot mai multe ştiri despre oameni care au postat pe Facebook clipuri live cu diverse violențe, tortură şi crimă, fenomenul căpătând dimensiuni îngrijorătoare. În cel mai recent caz, Facebook a dezactivat după două ore contul unei persoane care a postat live o crimă, iar reţeaua socială admite că a reacţionat cu întârziere, însă promite să facă lucrurile mai bine. Pe de altă parte, aproape două miliarde de oameni folosesc reţeaua, astfel că este imposibil să fie înlăturate toate clipurile live care conţin orori.
Un om în vârstă de 37 de ani din Cleveland, Steve Stephens, a postat pe Facebook un clip în care omora la întâmplare un om de pe stradă. Stephens a pus trei clipuri în total: unul în care spunea că va comite o crimă, crima în sine şi încă unul în care relata ce a făcut. Facebook a suspendat contul ucigaşului la două ore de la postarea clipului cu crima, iar compania îşi face mea culpa şi admite că a acţionat greoi.
Pe Facebook mulţi pun live-uri de la nunţi, de la concerte sau din excursii, însă în ultimele săptămâni au fost mai multe cazuri de oameni care au pus conţinut extrem de violent. Aceste clipuri au avut audiență uriaşă şi una dintre temeri este că astfel de clipuri violente vor da idei altor oameni care vor să devină celebri şi nu ştiu cum.
Cum notează Business Insider, dacă dai pe Google versiunea USA căutare după Facebook Live, opţiunea de auto-completare din câmpul de căutare afişează Facebook Live Killing şi Facebook Live Killer Video, dovada că oameni au căutat intens despre crimă transmisă live. Publicaţia notează că aceste platforme ce permit live streaming sunt noi şi pur şi simplu nu s-a găsit un mod de a gestiona eficient toate situaţiile grave, fiindcă sunt milioane de live-uri. În plus, este suficient să apară două-trei clipuri tulburătoare ca reacţiile din societate să fie extrem de puternice.
Facebook a explicat faptul că utilizatorii nu au raportat primul video, iar cel de-al doilea, cel în care se petrecea crima, a fost evidenţiat de utilizatori după o oră şi 45 de minute. Facebook spune că a dezactivat contul ucigaşului la 23 de minute după ce i s-a semnalat conţinutul celui de-al doilea video şi la două ore după primirea oricărui tip de feedback.
Facebook a fost criticată foarte dur şi acuzată că platforma care permite live streaming devine o tribună a ororilor. Compania cu aproape două miliarde de useri are însă o misiune imposibilă în a monitoriza tot ce pun oamenii pe live-uri, iar de asta profită oameni cu grave probleme mentale.
Presiunea creşte pentru Facebook şi soluţiile nu sunt rapide, în afară de angajarea unui număr uriaş de oameni. Ar putea fi creaţi noi algoritmi care să monitorizeze live-urile, însă cum au arătat şi experienţele din trecut, aceştia nu sunt deloc perfecţi. Unii au sugerat ca la live-uri să fie un decalaj de şapte secunde între ce se filmează şi momentul când utilizatorii îl văd, astfel încât dacă apare ceva grav, live-ul să poată fi oprit. Problema este însă ca nimeni nu poate monitoriza multe mii de live-uri simultan.
Cei mai radicali sugerează că Facebook ar trebui să oprească serviciul Live, însă e greu de crezut că rețeaua condusă de Mark Zuckerberg ar vrea să renunțe la un element atât de interesant de care este mândră.
ActiveNews: Președintele Germaniei: „Anonimatul pe Internet ar trebui să fie interzis”
Germania a adoptat un proiect de lege ce obligă site-urile să șteargă anumite comentarii, dar și să dezvăluie instanțelor identitatea celor care postează.
Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, se declară de acord cu o inițiativă care să pună capăt comentariilor anonime pe internet și pe site-urile de socializare, informează Euronews.
Ȋntr-un interviu publicat de Ouest-France și Germany’s Funke, Steinmeier declară că o dezbatere deschisă, în care este dezvăluită identitatea comentatorului de pe internet, ar favoriza discursul democratic și ar facilita verificarea celor care promovează hărțuirea sau discursurile pline de ură atunci când conversează on-line.
„Comunicarea de tip anonim pare să favorizeze derapajele verbale ale unor persoane”, spune Steinmeier. „Ei pierd orice control: se complac în hărțuirea lipsită de respect sau instigă la ură.”
Declarația lui Steinmeier vine după ce Germania a aprobat recent un proiect de lege potrivit căruia rețelele social media vor fi sancționate cu amenzi de până la 50 de milioane de euro, în cazul în care nu elimină rapid de pe site-urile lor mesajele ce incită la ură.
Proiectul de lege a fost criticat în Germania, pentru că ar putea pune în pericol libertatea de exprimare. Mai mult, criticii susțin că el ar oferi companiilor private, și nu instanțelor germane, ultimul cuvânt cu privire ceea ce poate fi considerat un discurs ilegal.
Steinmeier, care a declarat în interviu că el însuși a fost ținta unor „mesaje îngrozitoare”, a precizat că eliminarea anonimatului din mediul on-line ar putea fi o modalitate pentru promovarea discursului public ce este vital în susținerea democrației.
„Spațiul dintre extreme s-a redus considerabil”, spune Steinmeier. „A devenit de neconceput ca celălalt să aibă dreptate. Democrația depinde de dorința de a ne asculta unul pe altul, de a ne întreba unul pe altul, de a ne reconsidera poziția și de a ne apăra interesele, căutând soluții care să respecte celelalte poziții.”
Conform proiectului de lege din Germania, companiile de social media au la dispoziție 24 de ore pentru a șterge sau a bloca textele și comentariile cu un evident conținut penal. De asemenea, companiile ar trebui să se ocupe de infracțiunile minore într-un termen de șapte zile și să raporteze reclamantului deciziile luate.
Legea autorizează instanțele judecătorești să oblige site-uri să dezvăluie identitatea celor care postează mesaje cu caracter penal.
Germania nu este singura țară europeană unde sunt restrânse drepturile legate de libertatea de exprimare on-line sau de confidențialitatea pe internet.
Ȋn urma atacului terorist de la Westminster din luna martie 2017, Marea Britanie a cerut companiilor de tehnologie să facă mai mult pentru a oferi poliției accesul la comunicațiile de pe smartphone-uri și pentru a restricționa conținutul de tip extremist de pe Google sau de pe site-urile web, inclusiv de pe YouTube.
În Franța, președintele Emmanuel Macron a promis că își va intensifica eforturile pentru a obliga companiile de tehnologie, inclusiv Google și Facebook, să trimită poliției toate „mesajele criptate”.
La 13 aprilie, Facebook-ul din Franța a declarat că au fost luate măsuri împotriva a peste 30.000 de conturi false, în efortul declarat de a lupta împotriva răspândirii de spam-uri, viruși de tip hoaxes și știri false.
În luna martie 2017, în Fiji, Șeful Justiției Anthony Gates a susținut că anonimatul afișărilor on-line ar trebui eliminat, pentru ca internetul să nu devină un „o zonă fără reguli, nefrecventabilă, neautorizată”.
Având ca fundal „fake news”-urile și acuzațiile de amestec din partea Rusiei în alegerile occidentale, înăsprirea regulilor din on-line a provocat dezbateri aprinse în Europa.
În timp ce unii văd anonimatul pe internet că fiind un obstacol în calea aplicării legii și a dezbaterii publice, acest anonimat oferă un nivel de securitate acolo unde discursul de tip disident ar putea fi incriminat prin lege.
Seria de revoluții pro-democrație ce a cuprins, din 2010, țări din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, inclusiv Tunisia, Egipt și Yemen, ar putea fi înăbușită fără demonstranții ce se pot mobiliza cu ajutorul on-line-ului, într-un anonimat relativ, susține Euronews.
Și, deși recunoaște că utilizatorii de internet se așteaptă astăzi la un anumit nivel de anonimat on-line, acest anonimat fiind de „importanță vitală” în „multe state autoritare”, președintele german spune că ar prefera, totuși, să se renunțe la el.
„Cred că ceea ce ar face bine democrației e ca dezbaterea politică și certurile politice să fie efectuate în mod deschis și ca între adulți”, spune Steinmeier.
Un accident îi sperie mai puţin pe posesorii de telefoane decât pierderea fotografiilor stocate în gadgeturi. Pentru 49% dintre ei, pozele în care apar într-o ipostază „delicată” sunt cele mai valoroase informaţii pe care le au pe dispozitive, urmate de fotografiile care îi reprezintă pe copiii lor şi partenerul de viaţă. Gândul că ar putea să-şi piardă toate aceste trăiri preţioase poate fi un lucru mult mai neplăcut decât perspectiva unui accident de maşină sau o dispută cu un prieten sau cu un membru al familiei. Deşi oamenii pretind că ţin la amintirile lor mai mult decât la orice alt tip de informaţie stocată, ei sunt dispuşi, totuşi, să le vândă pe bani puţini, arată o cercetare realizată de Kaspersky Lab.
Când sunt întrebaţi, oamenii spun că amintirile digitale ocupă un loc special în inimile lor, poate pentru că acestea sunt de neînlocuit. Peste două cincimi, de exemplu, cred că nu ar putea să înlocuiască fotografiile şi video-urile din călătorii (45%), pe cele cu copiii lor (44%) sau cu ei înşişi (40%). Studiul arată că gândul pierderii acestor amintiri preţioase este unul stresant pentru majoritatea oamenilor. Mai mult, acest studiu indică faptul că oamenii ţin la dispozitivele şi fotografiile lor chiar mai mult decât la ființa iubită, prieteni sau animale de companie.
Participanţii au fost întrebaţi cât de afectaţi ar fi dacă ar trece prin diverse scenarii, printre care boala unui membru al familiei, despărţirea de ființa iubită, un accident de maşină, pierderea fotografiilor digitale, a contactelor şi altele. La nivel global, boala unui membru al familiei s-a clasat pe primul loc, fiind considerată de respondenţi cel mai neplăcut incident pe care l-ar putea trăi. Pierderea sau furtul unui dispozitiv şi pierderea fotografiilor personale s-au clasat pe locul al doilea şi al treilea, în topul situaţiilor neplăcute, în numeroase regiuni ale globului, depăşind situaţii ca accidentele de maşină, despărţirea de ființa iubită, o zi proastă la serviciu, certuri cu membrii familiei şi prietenii şi, în unele cazuri, chiar o boală a animalului de companie.
Totuşi, un experiment efectuat pentru Kaspersky Lab de psihologii media de la Universitatea Wuerzburg le-a arătat cercetătorilor un rezultat contradictoriu: în ciuda faptului că pretind că ţin la informaţiile lor, oamenii sunt, în acelaşi timp, dispuşi să le vândă pentru o sumă surprinzător de mică.
Participanţii la experiment au fost rugaţi să aprecieze cât ar valora, în bani, informaţiile stocate pe smartphone-urile lor, inclusiv fotografii cu familia şi prietenii, informaţiile de contact şi documentele personale. În mod surprinzător, valoarea pe care utilizatorii au dat-o informaţiilor lor a fost semnificativ mai mică decât ar fi fost de aşteptat, având în vedere disconfortul prin care au spus că ar trece dacă ar pierde acele date. Oamenii au avut tendinţa de a pune preţ mai mare pe detaliile lor financiare şi de plată (în medie 13,33 euro) decât pe alte tipuri de date. Informaţiile de contact au fost apreciate ca valorând, în medie, 11,89 euro, iar fotografiile au fost evaluate la o medie de doar 10,37 euro.
Atunci când participanţilor li s-au oferit bani în schimbul ştergerii informaţiilor respective, fotografiile cu familia şi prietenii, documentele personale şi fotografiile cu participanţii au primit cel mai frecvent aprobarea de a fi şterse.
,,Experimentul ne-a arătat nişte concluzii interesante şi care ne pun pe gânduri. Chiar dacă oamenii cred că înţeleg cât de importante sunt datele lor, valoarea lor emoţională nu este reflectată în acţiunile de zi de zi. Pe de o parte, oamenii par să fie conştienţi de tipurile de informaţii care sunt cele mai importante pentru ei, apreciind că este foarte neplăcut să-şi piardă amintirile digitale, precum fotografiile. Pe de altă parte, ei nu conştientizează valoarea datelor lor şi, astfel, pun o valoare monetară mică pe ele. Ei ştiu că, din punct de vedere emoţional, sunt importante, dar nu sunt capabili să le estimeze valoarea încă. Ar avea nevoie de cineva care să le reamintească mereu ce importante sunt informaţiile lor, înainte de a le face publice sau de a permite cuiva să le şteargă”, spune Andrei Mochola, Head of Consumer Business la Kaspersky Lab.
Citiți și:
Fondatorul Source Institute: «Țineți-i pe cei dragi departe de facebook». O pledoarie care ne dă fiori
Facebook – arma vicleană a aşa-zişilor „iluminaţi” (1)
S-a constatat că Facebook-ul este dăunător pentru încrederea în sine
yogaesoteric
6 septembrie 2017