Falsul lui Maiorescu privitor la diagnosticul de sifilis al lui Eminescu (II)

O serie de documente uluitoare scot la lumină un adevăr pe care mulți fie nu-l știu, fie îl știu dar refuză să-l discute. Boala sau presupusa îmbolnăvire de sifilis a lui Mihai Eminescu, poetul nostru național. Cât adevăr și câtă minciună este în acest caz dar și care este implicarea lui Titu Maiorescu? Ce interes avea acesta? Încearcă să facă lumină Constantin Barbu, membru în Academia Europensis Scientarum Artium Litterarumque din Paris.

Citiți prima parte a articolului

II

Scrisoarea lui Obersteiner, în care nu există diganosticul luetic

Biletul „lui Leidesdorf“ (scris de falsificatorul Maiorescu) lăsa în propoziția finală înțelesul că nu ar fi exclusă o „îmbunătățire sau chiar vindecare“.

Maiorescu falsifică biletul lui Leidesdorf (cel din 13/12/83) după data de 1 ianuarie 1884, când îl vizitează pe Eminescu la institutul din Viena. Maiorescu vrea să vadă, el însuși, care este starea reală a lui Eminescu, cum funcționează memoria și judecata lui.

Aici, Maiorescu introduce diagnosticul imaginar de „creier luetic“. Văzând că Eminescu este intact (ca memorie și judecată) adaugă sintagma posibilei îmbunătățiri sau vindecări a lui Eminescu.

Dovada cinstită a stării reale a lui Eminescu se află în scrisoarea din 10 februarie 1884 trimisă de doctorul Obersteiner lui Maiorescu.

Iată scrisoarea lui Obersteiner în facsimil, în transcriere germană și în traducere românească.

„PROF. H. OBERSTEINER

Wien –Döbling 10 Februar 1884

[Seine] Hochwolgeboren,

In Erwiderung Ihres sehr liebenswürdigen Schreibens kann ich Ihnen die erfreuliche Mitteilung machen, daß sich das Befinden des Herrn Eminescu langsam aber constant weiter bessert. Ihre Beurteilung seines Briefes ist die vollkommen richtige; auch in seinen Gesprächen bildet die Eßens-Frage den Mittelpunkt, es felt noch das Verständnis für die Bedeutungdes krankhaften Zustandes, dener durchgemacht hat. Allein auch in dieser Beziehung ist ein wesentlicher Fortschritt unverkennbar; er ist nicht mehr so verschloßen, nun gelingt es auch Gespräche allgemeineren Characters, die nicht seine Person betreffen, z.B. über deutsche Literatur längere Zeit fortzuspinnen. Noch vor Kurzem war Herr Eminescu eigentlich nicht im Stande etwas in Zusammenhang zu lesen, er brachte den größten Theil des Tages geistig nahezu untätig zu. Gegenwärtig aber liest er beispielsweise die Dramen von Hebbel die ich ihm vorschlug, mit Intereße.

Herr v. Rosetti war so freundlich einmal Herrn Em. aufzusuchen.

Herr Popasu machte gestern mit ihm eine kleine Spazierfahrt, die ihm sichtlich aufheiterte; seitdem hat er sich auch entschloßen an meiner Familientafel Theil zu nehmen, was er vorher immer zurückgewiesen hatte. Wir wollen ihn so nach und nach wieder an die Freiheit, die Außenwelt gewöhnen. Weiterhin wäre es nun wol am angezeigteren, wenn sich Jemand

fände, der mit Herrn. Em. – deßen alsbaldige Rückkehr in sein Vaterland aus verschiedenen Gründen nicht rathsam erscheint – einige Zeit auf Reisen z.B. in Italien zubringen würde. Es erscheint mir dies ein weitaus beßerer Uebergang zu seinem früheren Leben zu sein, als ihn über

die nötige Zeit hinaus in der Anstalt zu behalten, wo er sich denndoch, trotz aller Freiheit die ihm gegönnt wird, beengt fühlen wird.

Ich erlaube mir daher Ihnen obigen Vorschlag zur gefälligen Beurteilung vorzulegen.

Auch ich habe es lebhaft bedauert

Hochwolgeboren, gelegentlich Ihres

Freundlichen Besuches nicht persönlich

Empfangen zu haben.

Mit dem Ausdruck meiner vorzüglichen Hochachtung ergebenst,
Obersteiner”

(Transcrierea din manuscris în limba germana este realizată de domnul dr. Ioan Teodor Marcea)

Iată traducerea scrisorii privitoare la diagnoza lui Eminescu

„PROF. H. OBERSTEINER

Wien –Döbling 10 februarie 1884

Alteța Voastră,

urmare a foartei afectuoase scrisori a Dvs., vă pot transmite îmbucurătoarea veste că starea Domnului Eminescu se află pe calea unei latente, dar constante îmbunătățiri.

Evaluarea pe care ați făcut-o asupra fișei sale este una perfect corectă; și în discuțiile sale, punctul principal se concentrează pe problema alimentației, existând încă o lipsă de percepție a semnificației bolii prin care a trecut.

Dar chiar și în această situație, progresul substanțial este inconfundabil; el nu mai este așa de închistat, reușind să poarte acum discuții si cu caracter general ce nu aduc referire la propria-i persoană, cum ar fi cele care se rotesc mai îndelungat în jurul literaturii germane.

Nu cu mult timp în urmă, Dl. Eminescu nu reușea nici să citească, fiind inactiv mental în cea mai mare parte a zilei. Actualmente, citește cu interes din dramele lui Hebbel pe care I le-am recomandat.

Domnul de Rosetti a fost atât de prietenos să-l viziteze odată pe Dl. Em.

Domnul Popasu a făcut ieri o mică plimbare cu el, fapt care l-a binedispus în mod vizibil; de atunci s-a și hotărât să ia masa împreună cu familia mea, ceea ce anterior refuza în mod constant.

Noi dorim ca, încetul cu încetul, să-i redăm libertatea și obișnuința de a ieși din nou în lume.

Pe deasupra, ar fi acum poate mai indicat, dacă s-ar găsi cineva care să-l însoțească pe Dl. Em. pentru o perioadă de timp într-o călătorie, cum ar fi, de exemplu, Italia – o apropiată reîntoarcere a sa în țara natală fiind din diverse motive aparent nerecomandabilă.

Aceasta mi se pare a fi o tranziție mult mai bună spre viața lui anterioară, decât să-l păstrez în azil dincolo de timpul necesar, unde, în ciuda întregii libertăți ce i s-ar acorda, s-ar simți stingher.

Prin urmare, îmi permit să vă fac propunerea susmenționată, în vederea efectuării unei evaluări favorabile.

Și eu am regretat profund să nu vă fi putut întâmpina personal cu ocazia prietenoasei Dvs. vizite.

Cu expresia profundei mele considerații,
cu plecăciune,
Al Dvs., Obersteiner”

(Traducerea scrisorii lui Obersteiner este realizată de domnul dr. Bogdan Cuza, strănepotul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Domnitor pe care Eminescu însuși îl vizitase chiar la Ober-Döbling…)

Din scrisoarea doctorului Obersteiner aflăm că este un răspuns către o epistolă expediată de Maiorescu.

Doctorul Obersteiner îi transmite lui Maiorescu că Eminescu „se află pe calea unei latente dar constante îmbunătățiri“. Numai că doctorul Obersteiner scrie că Maiorescu ar fi făcut o evaluare „perfect corectă“. Atunci, cum scrie falsificatorul Maiorescu că Eminescu ar avea un „creier luetic“ dacă marele poet român este pe calea „unei latente dar constante îmbunătățiri“?

Doctorul Obersteiner scrie că nu mai este nici inteligent nici necesar să-l păstreze pe Eminescu „în azil dincolo de timpul necesar“.

Doctorul Obersteiner mai scrie: „Prin urmare, îmi permit să vă fac propunerea susmenționată, în vederea efectuării unei evaluări favorabile“.

Doctorul Obersteiner îi cere permisiunea lui Maiorescu de a „efectua o evaluare favorabilă“! Din ultima propoziție a doctorului Obersteiner aflăm că Maiorescu mai efectuase o vizită la Ober-Dobling între 1 ianuarie și 10 februarie 1884!

În ziua de 1 ianuarie 1884, Obersteiner fusese de față, Eminescu dându-i un autograf pe un exemplar din Poezii (din ediția întâi Maiorescu).

Scrisoarea autentică a doctorului Obersteiner diferă în chip capital (ca descriere a stării lui Eminescu, ca diagnoză, ca ton) de biletul falsificat de Maiorescu, cel din data de 13/12/83, bilet pe care el îl lasă posterității ca fiind al lui Leidersdorf.

Falsul lui Maiorescu a înșelat mulți intelectuali români, chiar mari eminescologi, în frunte cu Călinescu însuși.

O desființare a diagnosticului inventat de Maiorescu va face și doctorul Șuțu, în celebrul său raport (nesemnat) în care scrie clar : „Eroare. Eminescu n-a fost sifilitic“.

Acest raport „Mihail Eminescu“ al doctorului Șuțu l-am descoperit în Biblioteca Academiei Române (grație doamnei Gabriela Dumitrescu) și l-am publicat inedit (în facsimil și transcriere) în cartea Autopsia lui Eminescu, urmată de Creerii lui Eminescu (Revers, Craiova, 2013).

Citiți și:
Marele patriot Mihai Eminescu, un martir ucis la o comandă ce a fost dată de francmasoni
Secretele privind asasinarea lui Eminescu

 

yogaesoteric
20 ianuarie 2022