Familia Rockefeller, Noua Ordine Mondială şi Guvernul Mondial (II)

Citiți prima parte a articolului
 

„Păpuşarii” au creat crize şi războaie şi au finanţat mereu ambele tabere. Se spune că „iluminaţii” doreau declanşarea a trei războaie mondiale pentru aşezarea lucrurilor pe făgaşul dorit de ei. Albert Pike (nota 3) a şi confirmat-o.
Primul Război Mondial fost declanşat pentru destrămarea marilor imperii suspecte ca fiind neloiale noii forţe, pentru capitalizarea „păpuşarilor”, pentru pregătirea celui de Al Doilea Război Mondial, şi pentru primul pas spre Guvernul Mondial, anume Liga naţiunilor (1919).

Al Doilea Război Mondial a pornit în jurul chestiunii evreieşti, elitele folosind, după încheierea lui, etnia precum un zid protector, un formidabil sistem datorită căruia nu poţi spune ceva despre ei căci se declanşează automat reacţii de combatere a „antisemitismului” (nota 4). Un alt obiectiv a fost formarea ONU (1945) şi a tuturor organismelor financiare mondiale din ce în ce mai centralizate: Banca Mondială (World Bank Group) (1945) sau Fondul Monetar Internațional (1944).

Al Treilea Război Mondial va fi şi cel mai cumplit, fiind legat şi petrecându-se simultan cu crizele financiare, alimentare (preţurile a tot ce nu este esenţial supravieţuirii – case, maşini – se vor prăbuşi, iar alimentele, carburanţii, în prima fază, apoi apa vor avea un preţ uriaş), cu marile mişcări de stradă.

Tot „păpuşarii” au declanşat şi marile crize financiare acumulând de fiecare dată mai multă forţă şi dirijând cursul evenimentelor pe lina dorită de ei. Ben Bernanke, preşedintele consiliului guvernatorilor Federal Reserve, de care s-a tot auzit în ultima vreme, recunoştea: „Referitor la Marea Criză Economică (Great Depression), aveţi dreptate, noi am făcut-o. Ne pare rău.”

John Davison Rockefeller Jr. (despre care am amintit pe scurt și în prima parte a articolului) – în timpul Marii Crize Economice a devenit cel mai mare proprietar imobiliar din New York, dezvoltând Rockefeller Center. Cu timpul acolo s-au stabilit coloşii GE (General Electric Company), RCA (Radio Corporation of America), NBC (National Broadcasting Company), RKO (Radio-Keith-Orpheum Pictures), Standard Oil of New Jersey (Esso), Associated Press, Time Inc, Chase National Bank (acum JP Morgan Chase).

A finanţat masiv programe ale League of Nations.

Ecumenist (nota 5) îndârjit, a finanţat enorm cultele protestante şi baptiste, Interchurch World Movement, Federal Council of Churches, Union Theological Seminary, Riverside Church şi World Council of Churches.

A finanţat construcţia Muzeului de Arheologie Rockefeller al Palestinei, din Ierusalimul de Est, ce adăposteşte azi celebrele Manuscrise de la Marea Moartă.

În 1900 s-a însurat cu Abby Greene Aldrich, fiica puternicului Nelson W. Aldrich.

În 1895, componenta franceză a familiei Rothschild devine interesată în cumpărarea companiei miniere Anaconda, achiziţionând un sfert din ea. Şi aceasta nu era singura lor achiziţie de acest gen. La sfârşitul anilor 1890 familia controla deja peste 40 % din întreaga producţie mondială de cupru. Rolul lor în ceea ce priveşte Anaconda a fost însă scurt, în 1899 predând ştafeta familiei prietene Rockefeller, care a creat din ea gigantul Amalgamated Copper Mining Company, unul din cele mai mari trusturi de la începutul secolului 20. Întreaga companie a fost însă cumpărată printr-un artificiu financiar de către Henry H. Rogers (prietenul şi partenerul de afaceri al lui John D. Rockefeller), împreună cu William Rockefeller, cu implicarea National City Bank of New York. Până în 1915 a reuşit să încorporeze toate companiile rivale din zonă, după care şi-a schimbat din nou denumirea în Anaconda.
Industria cuprului era extrem de profitabilă prin preţul ridicat artificial, în contextul în care începuse electrificarea. În anii 1920 profitul companiei atinsese maximul, extinzându-se şi în industria de mangan, zinc, aluminiu.

În 1922, Rockefeller a achiziţionat operaţiunile miniere din Chile (Chuquicamata, cea mai mare mină de cupru din lume) şi Mexic, aducând două treimi din toate profiturile companiei.
În 1928 însă, Rockefeller a început să genereze dezastrul care a atins în 1929 apogeul. Au vândut acţiunile companiei, pe care mai apoi tot ei le-au cumpărat. Fluctuaţia a fost uriaşă, de la 40 la 128 dolari per acţiune în trei luni. A fost considerată cea mai mare fraudă din istoria bancară de până atunci şi cauza declanşării Marii Crize Economice.

Spuneam în partea de început a articolului de necesitatea ca cei ce domină sectorul economic să stăpânească şi sectorul politic, dacă doresc să aibă succes şi să nu-i deranjeze nimeni. Ceea ce s-a şi petrecut, după cum vom vedea în continuare.

Crearea Consiliului pentru Relaţii Externe (Council on Foreign Relations, CFR)

Crearea CFR a avut loc în 1921, primul director fiind Paul Warburg. Cei care au stăpânit consiliul încă de la început au fost familia Rockefeller, la înfiinţarea lui prin John D. Rockefeller Jr., care l-a şi finanţat enorm. Finanţările au continuat prin Rockefeller Brothers Fund. În 1949 David Rockefeller devine cel mai tânăr director al CFR, pe care îl stăpâneşte de atunci. A iniţiat şi pregătit figuri importante ale politicii internaţionale americane, cu toţii obligatoriu membri ai consiliului. Dintre ultimii deveniţi membrii CFR fac parte şi Condoleezza Rice şi vicepreşedintele Dick Cheney. Şi J.P. Morgan a contribuit la crearea şi finanţarea CFR.

Consiliul publica bilunarul Foreign Affairs. Elihu Root, cel ce fusese primul preşedinte al CFR spunea despre publicaţie că este un ghid pentru opinia publică.

Consiliul este strâns legat de Programul de Studii David Rockefeller (David Rockefeller Studies Program).

Joseph Kraft – fost membru CFR şi al Comisiei Trilaterale spune despre consiliu că reprezintă „elita puterii”, fiind condus de oameni cu interese şi viziuni similare ce crează evenimente de pe poziţii invulnerabile aflate în spatele „scenei”.

Chester Ward – Amiral şi fost judecător în Marina Militară SUA, membru în CFR timp de 15 ani spunea: „Scopul principal al CFR este slăbirea suveranităţii SUA şi a independenţei naţionale şi supunerea ei unui guvern unic mondial.”
Deci este un consiliu aflat în stăpânirea aceloraşi oameni de care aminteam mai sus şi care trasează liniile directoare ale politicii americane.

Pentru declanşarea celui de Al Doilea Război Mondial şi atingerea scopului pentru care a fost produs, „păpuşarii” au finanţat în mod ticălos nazismul, denumit de fapt Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei, adică Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor din Germania, care dorea transformarea ţării într-o „Volksgemeinschaft” (comunitate a poporului).

Antisemitismul şi rasismul erau îmbrăţişate de pături largi ale societăţii, înainte de a fi fluturate de Hitler. Acestea, alături de socialism, recâştigarea demnităţii naţionale şi neopăgânism (nota 6), i-au condus pe nazişti la putere şi la susţinerea maselor. În aceste condiţii, începuse să se pună în discuţie problema evreiască şi să se caute soluţii pentru ca aceştia să plece şi să li se înfiinţeze un stat al lor. Soluţiile propuse au fost multe, dar nu s-a făcut nimic concret (nota 7). În schimb, tot ce reprezenta evreu „important”, cămătar de nivel planetar, industriaşi, savanţi, a ştiut să plece. În legătură cu ultimii, putem face o paranteză mai mult decât interesantă. Naziştii considerau fizica atomului o ştiinţă evreiască (şi aşa şi era). Astfel, savanţii evrei au plecat în SUA, au făcut bomba atomică şi dezastrul ce a urmat îl ştim cu toţii.
Dar carnea de tun, evreii simpli, majoritari au rămas. Iar în timp s-a declanşat holocaustul …

Ce făceau în această perioadă „păpuşarii” şi greii evreimii mondiale ce aveau suficienţi bani cât să cumpere un continent şi să mute acolo tot poporul lui Israel? Să trecem în revistă câţiva dintre finanţatorii nazismului: Ford, Harriman, Bush, Rockefeller (Standard Oil), Warburg, IBM.

Henry Ford (1863-1947) – mason, este fondatorul Ford Motor Company şi „părintele” liniei de asamblare folosită în producţia de masă.
Mega compania nazistă IG Farben a avut strânse şi scandaloase legături de afaceri cu Ford Motor Company. Mai mult, Henry Ford a fost un susţinător antisemit al lui Hitler. Iar Hitler la rândul său a fost profund influenţat de scrierile lui Ford ce i-au servit ca sursă de inspiraţie pentru Mein Kampf. A fost unul din idolii săi, pe care mai apoi chiar l-a decorat prin diplomaţii săi.
Prima conferinţă Bilderberg din SUA, din 1957, a fost sponsorizată de Ford Foundation. Iar familia Ford face parte din cercul prietenilor apropiaţi ai familiei Rockefeller.
 
William Averell Harriman (1891-1986) a fost politician, afacerist şi diplomat, membru Skull & Bones. Este fiul baronului din transporturi E. H. Harriman. A fost ministru al comerţului sub preşedintele Harry S. Truman şi Guvernator al New York-ului şi trimis special al preşedintelui Franklin D. Roosevelt în Europa, ambasador în Uniunea Sovietică şi Marea Britanie.
A fost căsătorit cu fosta soţie a fiului lui Winston Churchill.

În 1922 a întemeiat banca W.A. Harriman & Co. În 1927 i s-a alăturat fratelui său, iar banca a devenit Harriman Brothers & Company, care în 1931 s-a unit cu Brown Bros. & Co, devenind gigantul de mare succes Brown Brothers Harriman & Co, care i-a avut ca angajaţi apropiaţi pe George Herbert Walker şi ginerele său Prescott Bush (bunicul fostului preşedinte George W. Bush). Printre proprietăţile lor mai putem enumera Union Pacific Railroad, Merchant Shipping Corporation, Polaroid Corporation.

Au fost asociaţi la Southern Pacific Railroad (inclusiv Central Pacific Railroad), Illinois Central Railroad; Wells Fargo & Co.; Pacific Mail Steamship Co.; American Shipping & Commerce (HAPAG), American Hawaiian Steamship Co., United American Lines; Guarantee Trust Company şi Union Banking Corporation.

Banca lor a fost implicată în finanţări şi relaţii de afaceri cu companii germane, inclusiv cu unul din cei mai mari finanţişti ai nazismului, industriaşul Fritz Thyssen. Acestea au continuat şi după ce Hitler a declarat război SUA. Au fost sistate oficial la 20 octombrie 1942 afacerile: Union Banking Corporation (Thyssen, Brown Brothers Harriman), Holland-American Trading Corporation (Harriman), Seamless Steel Equipment Corporation (Harriman), Silesian-American Corporation. Acestea au fost luate de guvern şi returnate după război.
Union Banking Corporation s-a dizolvat în 1951.

Harriman, ca trimis special al lui Franklin D. Roosevelt, a fost prezent la întâlnirea acestuia cu Winston Churchill, celebra Atlantic Charter din august 1941.
În 1951 a mediat la Teheran între Iran şi Marea Britanie problema creată de dorinţa iranienilor de a naţionaliza Anglo-Iranian Oil Company.
A fost membru marcant al Council on Foreign Relations.

Prescott Sheldon Bush (1895-1972) – Senator al SUA, tatăl fostului preşedinte George H. W. Bush, bunicul fostului preşedinte George W. Bush (amândoi membrii Bohemian Grove), membru Zeta Psi şi al societăţii secrete Skull & Bones. A fondat împreună cu Brown Brothers Harriman Union Banking Corp., New York, care a finanţat regimul nazist.

În 1924 este făcut vicepreşedinte al A. Harriman & Co. de către socrul său George Herbert Walker. Şapte ani mai târziu a devenit partener fondator al Brown Brothers Harriman & Co.
A avut legături apropiate cu American Birth Control League din 1942 şi mai apoi cu Planned Parenthood în 1947.

Eugenia

Mega compania germană IG Farben a avut strânse şi scandaloase legături de afaceri cu Standard Oil condusă de Rockefeller. Despre Warburg am scris mai sus.
Spaţiul german a devenit, de asemenea, şi zona de lucru a două macabre megalaboratoare experimentale pentru punerea la punct a „detaliilor tehnice” a două componente indispensabile viitoarei societăţi umane dorite de ei:
– Supravegherea, monitorizarea, îndosarierea plebei – precursoarele implanturilor cu microcipuri;
– Eugenia.
 
Thomas John Watson, Sr. (1874-1956) – mason, fondatorul International Business Machines (IBM), fost membru Carnegie Endowment for International Peace. A fost membru al Bohemian Grove.
IBM a avut relaţii cu nazismul. Gigantul, cu filiale deschise şi în Germania, a creat pentru nazişti un sistem foarte complex, pe baza de carduri perforate, pentru a avea control asupra bazelor de date. Imediat ce invadau o ţară, nemţii verificau sistemul de recensământ cu ajutorul cardurilor, luând astfel urma fiecărui evreu, ţigan sau oricărui alt non-arian. În acelaşi fel se ţinea şi evidenţa prizonierilor – se ştia pentru fiecare orientarea religioasă, locul natal şi modul în care urmau să fie executaţi.
IBM este companie membră a CFR. A avut de fapt mereu relaţii strânse cu „Păpuşarii”. Fondatorul ei, Thomas J. Watson a fost medaliat de Adolf Hitler.

Cea mai ticăloasă faţă a nazismului a fost însă eugenia. Dar şi mai ticălos este faptul că nu ei au inventat-o.

Charles Benedict Davenport (1866-1944), unul dintre cei mai importanţi eugenişti, a devenit director al Cold Spring Harbor Laboratory în 1910, când a fondat şi Eugenics Record Office.

În 1911, acesta scrie cartea sa de referinţă Heredity în Relation to Eugenics. Apoi în 1929, Race Crossing în Jamaica, în care arată degradarea la care ajung indivizii prin amestecarea raselor albă şi neagră. Cu astfel de idei, a avut contacte cu instituţii şi publicaţii din Germania nazistă înainte şi în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. De notorietate este contribuţia sa la Festschrift, pentru Otto Reche (1879-1966), antropologist, fost membru al partidului nazist. Acesta a făcut studii referitoare la grupele sanguine şi rase. Avea să devină una dintre cele mai importante figuri ale teoriilor superiorităţii sau inferiorităţii raselor.

În 1904, Laboratorul Cold Spring Harbor este finanţat de Carnegie Institution of Washington, iar în 1921 este reorganizat ca Departmentul pentru Genetică al Institutului Carnegie. Între 1910-1940 găzduieşte Eugenics Record Office al lui Charles B. Davenport şi al asistentului său Harry H. Laughlin. Eugenics Record Office a fost finanţat însă iniţial de Mary Harriman, văduva lui E. H. Harriman iar apoi de Carnegie Institution. Institutul este răspunzător pentru legile care în acea perioadă au dus la multe sterilizări forţate.

În 1911, familia Rockefeller „exportă” eugenia în Germania prin rulări de bani către Institutul Kaiser Wilhelm care mai târziu va fi pilonul central al celui De-Al Treilea Reich. Institutul Kaiser Wilhelm (Kaiser Wilhelm Gesellschaft) a fost fondat în 1911 şi i-a avut printre directori pe Walther Bothe, Peter Debye, Albert Einstein, Fritz Haber şi Werner Heisenberg. Finanţări majore au venit din partea Rockefeller Foundation. Preşedinte între 1937-1940 a fost Carl Bosch (1874-1940), laureat în 1931 al premiului Nobel în chimie, care din 1935 devine preşedintele IG Farben.

În 1916, iubita lui H.G. Wells, Margaret Sanger, a început promovarea eugeniei în SUA. În 1923, Sanger primeşte fonduri masive din partea familiei Rockefeller. Sanger a scris fratelui întru eugenie Clarence J. Gamble că liderii negri ar trebui recrutaţi ca deschizători de drum în programele de sterilizare direcţionate împotriva comunităţilor de negrii. Tot ea a fost amică şi colaboratoare cu revoluţionara Emma Goldman (1869-1940) (nota 8).

John Davison Rockefeller Jr. a ajutat-o şi finanţat-o masiv pe Margaret Sanger cu a ei Ligă Americană pentru Controlul Naşterilor (American Birth Control League), devenită mai târziu Planned Parenthood (unul din principalii factori ai promovării uciderii de prunci nenăscuţi).

Clarence J. Gamble – stăpânul mega companiei Procter and Gamble, fondatorul Pathfinder International, a fost foarte activ în uciderea de prunci nenăscuţi. Împreună cu Margaret Sanger şi Robert Latou Dickinson au reuşit răspândirea avortului prin absorţie în întreaga SUA, după care a început o intensă activitate de promovare a acestuia la scară globală.

În 1924, Hitler a scris Mein Kampf şi a creditat eugeniştii americani ca fiind sursa lui de inspiraţie. Hitler chiar i-a trimis o scrisoare de fan eugenistului american şi conservator, Madison Grant, numind cartea lui bazată pe rasism, Trecerea marii rase, Biblia sa. Hitler şi-a dezvoltat planurile pentru exterminarea în masă a evreilor şi a ceea ce el numea alte subrase/rase handicapate, de la acest Madison Grant (1865-1937), eugenist, ce a jucat un rol determinant în „rasismul ştiinţific” şi în restricţionarea imigraţiei pe criterii rasiale. Menţionăm că Trecerea marii rase (The Passing of the Great Race) este o lucrare elaborată a „igienei rasiale” preocupându-se de istoricul rasial din Europa.

Adolf Hitler declara în perioada sa de glorie : „Socialismul Naţional se va folosi de propria revoluţie pentru stabilirea unei noi ordini mondiale.” Dar n-a avut el parte de Noua Ordine Mondială, nefiind decât o marionetă într-o etapă premergătoare. Grupul Bilderberg, Comisia Trilaterală, Consiliul pentru Relații Externe sunt grupurile ce pregătesc Noua Ordine Mondială în forma sa finală.

La sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial s-a instaurat o nouă importantă etapă în edificarea Guvernului Mondial prin înfiinţarea ONU (1945), Banca Mondială (1945), FMI (1944), iar mai apoi a altor structuri de acest gen.

În 1946, Nelson Rockefeller şi tatăl său John D. Rockefeller Jr. a cumpărat un teren de la William Zeckendorf, pe care l-a donat ONU şi care a devenit amplasamentul sediului ONU.

NOTE:
Nota 3 – Albert Pike (1809 – 1891) – mason, gradul 33 ritul scoţian (rit pe care de fapt el l-a transformat dintr-o societate minusculă în puterea enormă pe care o cunoaştem astăzi.
În lucrarea sa Dogmă şi ritual Albert Pike afirmă: „Francmasoneria are două doctrine, dintre care una este ascunsă, cunoaşterea sa fiind rezervată doar Maeştrilor…, iar cealaltă este publică…”.
Şi tot el explică şi motivul:
„Lucifer, Zeul Luminii, lupta împotriva lui Adonai, Zeul Bibliei; da, Lucifer e Dumnezeu.”
„Lucifer este purtătorul luminii. Nume straniu şi misterios al celui ce este Spiritul întunericului! Lucifer, fiul dimineţii! Este cel care aduce lumina şi în toată splendoarea sa intolerabilă orbeşte pe cei slabi sau sufletele egoiste.”

În 1869 a fost unul din liderii de seamă ai Cavalerilor Ku Klux Klan (KKK). În octombrie 1901 a fost ridicat în Washington D.C un monument în onoarea sa pe care apare simplu doar numele său.

Iată şi un elogiu adus satanismului în wikipedia-limba română: „Dar Albert Pike a clădit pentru sine un monument mult mai durabil, care nu poate fi distrus de timp sau erodat. Oriunde va flutura steagul francmasoneriei, oriunde bigotismul şi superstiţia vor lăsa loc toleranţei şi iluminării, dominaţia clericală va lăsa conştiinţa liberă, libertatea gândirii, libertatea de exprimare şi dreptul la viaţă, oriunde libertatea şi căutarea fericirii au câştigat încă un pas – acolo, în inimile oamenilor, se va afla monumentul lui Albert Pike, mai tare decât bronzul şi durabil precum eternitatea.”

Nota 4 – Într-adevăr, Dr. Nahum Goldman (1894-1982), preşedinte al World Zionist Organization, avertiza în 1958 la Conferinţa Mondială a Sioniştilor din Geneva (World Jewish Conference):
„Un declin al puternicului curent antisemitism sincer, ar putea constitui un nou pericol pentru supravieţuirea evreiască. Dispariţia antisemitismului va avea efecte foarte negative asupra activităţii noastre”.

S-a creat astfel un zid concentric protector în jurul elitelor: lupta împotriva antisemitismului. Aceste „elite”, cămătari şi industriaşi planetari, așa-ziși „iluminaţi” şi vârfuri ale masoneriei, teoreticieni ai tuturor doctrinelor de stânga şi ai ateismului, motorul revoluţiei franceze şi bolşevice, toţi practicanţi ai cultului paladin (închinarea la Lucifer) au pregătit, finanţat şi au avut de câştigat de pe urma tuturor mega conflictelor planetare (războaie, crize sau revoluţii), inclusiv de pe urma celor două cele mai mări plăgi din istoria umanităţii: nazismul şi bolşevismul.

Nota 5 – Marele teolog Dumitru Staniloaie spunea: „Ecumenismul este un produs al masoneriei”.

Nota 6 – Societatea Thule (Rudolf Steiner, Rudolf Sebottendorff, Philipp Stauff, Anton Drexler, Rudolf Hess) din Germania, care a fost piatra de temelie a Nationalsozialistische Arbeiterpartei a lui Hitler a fost influenţată de Societatea Teosofică înfiinţată de madame Blavatsky. Câteva cuvinte despre această femeie:
– H. P. Blavatsky (1831 – 1891) a avut legături apropiate cu Scottish Rite (Albert Pike)
– Lucrarea sa The Secret Doctrine a fost sursa de inspiraţie pentru prima partea a documentarului anticreştin Zeitgeist.
– Născută în imperiul rus, a emigrat în 1873 în New York şi a început o „carieră” în spiritism şi mai mult a „agitat” teorii decât a făcut demonstraţii de extracorporalitate, levitaţie, telepatie şi altele din zona paranormalului.
– În 1875 a fondat Societatea Teosofică (Theosophical Society), care a influenţat-o şi pe Alice Bailey (1880 – 1949), iniţiatoarea amplei mişcări New Age. Apoi a vizitat India.
– În 1886 s-a stabilit în Germania unde a scris o mare parte din Doctrina Secretă (The Secret Doctrine), o lucrare plină de teorii rasiste, ce spunea că i-a fost inspirată de maeştrii nonumani din zona Tibetului. După deces a fost incinerată.

Jackson Spielvogel şi David Redles de la Simon Wiesenthal Center, au fost nevoiţi să accepte că lucrările H.P. Blavatsky l-au influenţat decisiv pe Adolf Hitler.

Helena Blavatsky afirma în Doctrina Secretă, vol. 1, pag 319 – 320: „În antichitate şi realitate, Lucifer sau Luciferus, este numele unei entităţi angelice ce stăpâneşte absolut peste lumina adevărului şi peste lumina zilei.”
„Lucifer este lumina divină şi terestră, «spirit sfânt» şi «Satan» în acelaşi timp”.

Nota 7 – Un exemplu dramatic în acest sens este istoria celor 930 de evrei îmbarcaţi în 1939 pe S.S. St. Louis cu destinaţia America de Nord, cu speranţa că se vor putea refugia în una din ţările acestui continent. Însă pe rând Cuba şi SUA i-a refuzat! Au fost nevoiţi să se întoarcă. Toţi cei debarcaţi pe bătrânul continent au ajuns în lagărele de exterminare…

Nota 8 – Emma Goldman (1869 – 1940) – evreică, activistă anarhistă, oratoare, o avocată a revoluţiilor criminale şi violente.

A fost de câteva ori închisă pentru distribuire ilegală de informaţii despre avort. În 1906 fondează jurnalul anarhist Mother Earth. A promovat ateismul, iubirea liberă (a fost o critică acerbă împotriva căsătoriei pe care o vedea ca pe o formă de sclavie), homosexualitatea, controlul naşterilor. L-a inspirat pe Roger Baldwin, unul din fondatorii Uniunii Americane pentru Libertăţi Civile (American Civil Liberties Union). A reprezentat un idol mai târziu, în anii 1970, al mişcărilor feministe. Iubita lui Alexander Berkman, a fost o susţinătoare înfocată a revoluţiei bolşevice, atâta timp cât se părea că bolşevismul va fi începutul Noii Ordini Mondiale şi nu doar o etapă intermediară, cea a unui uriaş laborator macabru. De asemenea, a participat la războiul civil din Spania. A fost amică cu Margaret Sanger.

 
Citiţi a treia parte a articolului.

 

Citiţi şi:

Ce se ascunde în spatele crizei planetare

Noua Ordine Mondială – Lumea încotro?

Iluminaţii din Bavaria şi Testamentul lor diabolic

Protocoalele secrete ale maeştrilor francmasoni

 

yogaesoteric
11 iunie 2016