Fericirea aparentă şi realitatea

În contextul societăţii aşa-zis moderne, care pune foarte mult accentul pe aparenţe şi pe aspectele exterioare, majoritatea oameni lor au ajuns să adopte un comportament fals, mimetic, dar ireproşabil, din care exprimarea emoţiilor nefaste este exclusă cu desăvârşire, chiar dacă acestea apar totuşi în universul lăuntric al fiinţei respective.

Datorită acestei obişnuinţe de a disimula, mulţi oameni ajung chiar să nu-şi mai conştientizeze propriile emoţii nefaste, continuând  totuşi să rămână prada impregnărilor subconştiente malefice şi a tendinţelor pulsionale inferioare. Ei ajung chiar să se confrunte cu anumite boli ‒ datorită acumulării în fiinţa lor, prin rezonanţă ocultă, a energiilor psihice nefaste specifice acelor emoţii ‒ a căror cauză este pentru ei misterioasă.

Un studiu publicat de către psihologii de la Universitatea Stanford din Statele Unite susţine că majoritatea oamenilor trăiesc unele emoţii nefaste, pe care însă, cel mai adesea, nu le lasă să se vadă în interacţiunile sociale pe care le au cu ceilalţi. În schimb, la cei mai mulţi oameni există în mod frecvent tendinţa naturală de a exprima faţă de ceilalţi emoţiile benefice, faste, pe care ei le au. Ei au arătat că această formă selectivă de comportament poate genera de exemplu, în psihicul unei fiinţe umane care este mai sensibilă şi care nu şi-a trezit încă îndeajuns aptitudinile de autocontrol în plan emoţional, impresia subiectivă cum că ceilalţi oameni ar fi mai mereu fericiţi. Prin contrast, aceşti oameni imaturi emoţional, pesimişti şi depresivi cred că doar ei sunt victimele stărilor negative şi ale emoţiilor nefaste. Această idee bizară şi profund dăunătoare este de natură să le accentueze şi mai mult depresia.
 
În acest sens, psihologul Alexander H. Jordan, autorul principal al studiului, afirmă: „Majoritatea oamenilor apreciază în mod subiectiv latura emoţională a vieţii personale a celorlalţi, subestimând în mod vădit ponderea experienţelor emoţionale nefaste ale acestora, ajungând astfel la concluzia subiectivă că doar ei sunt singurii care trec prin fel şi fel de dificultăţi în plan emoţional.”

Această formă de victimizare reflectată în plan emoţional este de regulă o consecinţă a comportamentului disimulativ şi formal pe care aceste fiinţe umane tind să îl aibă mai mereu şi care până la urmă le afectează în mod sever justa lor percepţie asupra realităţii existente. Menţionăm că acest studiu a fost realizat pe tineri. Tocmai de aceea este posibil ca acest fenomen să fie mai rar întâlnit la persoanele mature şi în vârstă, care deţin o experienţă de viaţă mai bogată.

În concluziile studiului lor, cercetătorii de la Stanford afirmă că dacă fiecare dintre noi ajungem să înţelegem că în realitate nu suntem singurii care trecem prin situaţii dificile, situaţii în care pot să apară în fiinţa noastră fel de fel de trăiri şi emoţii nefaste, şi că de fapt este foarte posibil ca şi ceilalţi oameni să aibă şi ei momentele lor dificile, în care să se confrunte cu felurite emoţii nefaste, vom putea să devenim mult mai obiectivi şi să ne apreciem într-un mod just trăirile şi emoţiile reale pe care le avem.

Pentru a putea să ne transformăm pe noi înşine şi totodată să ajungem să-i percepem într-un mod mult mai obiectiv pe ceilalţi, dincolo de proiecţiile noastre imaginative, primul pas pe care este necesar să îl facem este acela de a ne recunoaşte în mod lucid şi fără a ne victimiza propriile emoţii nefaste, urmărind să identificăm sursa acestora. A nega existenţa acestor trăiri sau a le disimula nu va rezolva în niciun fel problema, ci dimpotrivă, îi va permite să ia proporţii.

Din perspectiva tradiţiilor spirituale, în fiinţa umană există atât tendinţe benefice, cât şi tendinţe malefice, rezultate în urma experienţei de viaţă şi a modului predominant de acţiune al acesteia. Unele dintre aceste tendinţe îşi au originea chiar în existenţele noastre anterioare. Tradiţia yoghină afirmă că impregnările subconştiente (SAMSKARA) nefaste şi tendinţele pulsionale (VASANA) inferioare constituie o parte a bagajului KARMA-ic şi trebuie depăşite şi integrate în mod superior de către toţi aspiranţii spirituali.

Confruntarea cu aceste emoţii nefaste este inerentă, mai devreme sau mai târziu. Important este să le conştientizăm, să le acceptăm şi să le corectăm, pentru dobândirea unei stări de armonie lăuntrică şi de echilibru emoţional.
Toate căile spirituale autentice pun la dispoziţia aspiranţilor felurite modalităţi de a sublima şi de a alchimiza acest gen de trăiri, a căror energie, atunci când ştim cum să o folosim, ne poate chiar catapulta în stări înalte de conştiinţă.

Articol preluat din Caietul de vacanţă al Taberei spirituale yoghine Costineşti 2011, publicat de Editura Shambala, tipărit de Ganesha Publishing House 

Citiţi şi:

Despre fericire…

Fericirea e atât de aproape

yogaesoteric
22 iulie 2013