Fiecare femeie este o întrupare a Mamei Divine

„Divina mea mamă este jucăuşă. Iar lumea este într-adevăr terenul ei de joacă. Ea face tot ce doreşte şi este fericită. Şi se bucură atunci când poate elibera acea fiinţă dintr-o sută de mii de copii ai ei.”

Bhagavan Sri Ramakrishna a înnobilat condiţia femeii, aratând că fie ea tânără sau în vârstă, este o întrupare a Mamei Divine. El L-a adorat pe Dumnezeu ca fiind Mama Universului şi afirma adesea că Mama Divină i-a arătat că toate femeile sunt reprezentarea Ei pe pământ, sub diferite forme. Acest ideal exprimat în istoria religioasă a lumii a contribuit substanţial la situarea femeii în societate şi familie pe locul ce i se cuvine cu adevărat. Prin exemplul propriei sale vieţi, Bhagavan a pus bazele căsătoriei spirituale ce se realizează la nivelul sufletului chiar în această epocă a senzualităţii necontrolate. El a avut o soţie pe care a tratat-o întotdeauna cu foarte mult respect şi pe care a privit-o ca fiind o manifestare a Mamei Divine. Soţia sa, binecuvântata Sarada Devi, a trăit ca o întrupare a Mamei Sfinte, având nenumăraţi copii spirituali în jurul ei. Iar ea, la rândul ei, l-a privit pe Bhagavan ca fiind forma umană a binecuvântatei ei Mame Divine. Până în ultima clipă a vieţii sale pământeşti, Sri Ramakrishna a fost absolut pur, cast, un copil perfect al Mamei KALI pe care a adorat-o fără limite. Mai mult decât atât, el a înnobilat condiţia femeii în plan spiritual şi prin faptul că a acceptat ca primul său GURU sau ghid spiritual în această viaţă să fie sub forma unei femei. Sunt foarte puţini ghizi spirituali în istoria religiilor acestei planete care să fi onorat vreodată atât de mult condiţia femeii.

Iubirea pe care Sri Ramakrishna i-o oferea din toată inima lui Dumnezeu i-o dăruia implicit Mamei Supreme, căci deseori afirma că BRAHMAN şi SHAKTI sunt una.

„Termenul BRAHMAN se referă la acel aspect al Divinităţii care este impersonal şi care este dincolo de orice activitate. Dar atunci când ne gândim la El ca fiind Cel care creează, menţine şi distruge toate fenomenele, atunci Îl numim Dumnezeu cel personal, Mama Divină sau KALI. BRAHMAN şi SHAKTI sunt una aşa cum focul şi puterea de a arde sunt una. Aşa cum prin cuvântul foc înţelegem şi puterea de a arde, tot aşa şi puterea de a arde ştim că aparţine focului. Atunci când îl realizăm pe unul dintre ei, îi realizăm pe amândoi… Cel care cunoaşte lumea fenomenală are şi o fărâmă de cunoaştere asupra Absolutului. Cel care o cunoaşte pe SHAKTI, sau aspectul personal al Fiinţei Absolute, îl cunoaşte de asemenea şi pe BRAHMAN cel Impersonal. Şi din nou cel care a realizat Absolutul a realizat şi lumea fenomenală. Cel care L-a realizat pe BRAHMAN, L-a realizat de asemenea şi pe Dumnezeu cel personal sau SHAKTI, Mama Divină.”

„Mama Divină revarsă cea mai înaltă cunoştere a lui BRAHMAN, sau BRAHMA-JNANA aducându-l pe adoratorul ei în starea de SAMADHI. Ea este cea care îl aduce apoi pe adorator în planul conştiinţei simţurilor şi îi permite să-şi menţină sentimentul eu-lui.

Prin puterea Mamei Divine toate fiinţele muritoare posedă simţul eu-lui şi al lui «al meu». Şi tot Ea este cea care revelează sufletului celui care se află în SAMADHI că toate vieţuitoarele şi chiar mai mult, întregul univers, nu este altceva decât o manifestare a Energiei Divine. Ea ne permite să atingem cea mai înaltă cunoaştere a Absolutului şi tot Ea este cea care o revelează adoratorilor săi care se dăruie voinţei ei omnipotente. Acest adevăr este cel mai mare dintre toate secretele.”
 
Bhagavan le spunea celor care-l ascultau cu multă adoraţie: „Atunci când cânt un imn de slavă Mamei Divine eu mă refer la acelaşi BRAHMAN Absolut.”

Şi a cântat: „Atunci când meditez asupra Mamei Divine apar zorii extazului.
Aşa cum gândurile mele sunt pline de ardoare, la fel este şi momentul realizării, iar la baza lor este mereu credinţa perfectă.

Atunci când mintea se scufundă în oceanul beatitudinii la picioarele Mamei mele, nu mai este nevoie de adorare, ritualuri, sacrificii sau repetarea numelui Domnului.

Adoratorul mamei Divine este liber chiar din această viaţă şi se va bucura de beatitudinea fără de sfârşit.

În mijlocul întunericului de nepătruns, o, Mamă, fă să apară lumina frumuseţii tale cea fără de formă. Căci pentru aceasta meditează yoghinul în peştera din munţi.
În poala întunericului infinit şi născut din oceanul marii NIRVANA, adierea păcii eterne suflă fără încetare.

O, Mamă! Cine eşti tu, cea care stai singură în templul stării de SAMADHI, asumându-ţi forma marii consoarte a Stăpânului Eternităţii şi îmbrăcând forma aparentă a întunericului?

Lotusul picioarelor tale ne îndepărtează frica, iar în ele licăresc străfulgerările iubirii ce o porţi copiilor tăi.

Şi un răs răsunător îţi împodobeşte chipul tău strălucind de spiritualitate.
Mama mea se joacă mereu cu SHIVA, absorbită în bucuria beatifică,
Ea este cuprinsă de beţia înălţimilor, dar nu cade niciodată,
Ea dansează pe pieptul iubitului ei,
Lumea se cutremură sub greutatea piciorului ei,
Amândoi au atins culmile nebuniei divine,
Amândoi sunt neînfricaţi şi liberi.”

Atunci când se ruga Mamei Divine, discipolii erau uimiți de transformarea uluitoare ce apărea brusc pe chipul său ce se lăsa absorbit de beția acelei beatitudini dezlănțuite. Era ca și cum stropi de nectar picurau de pe buzele lui Bhagavan, aducând în inimi pacea perfectă și bucuria divină: „Mamă, mă abandonez milei tale divine. Fie ca lotusul picioarelor tale să mă ţină departe de orice îi îndepărtează pe copiii tăi de Tine! Preabună Mamă, eu nu caut acum nici plăcerile simţurilor şi nici faimă. Nu-mi doresc nici SIDDHI (puteri paranormale yoghine) care îi ajută pe oameni să facă miracole. Ceea ce mă rog, Preabună Mamă, este să am parte de iubire pură pentru Tine, o iubire neatinsă de dorinţe, nepătată, o iubire care să nu caute lucrurile acestei lumi, o iubire pentru Tine care să vină din adâncurile sufletului nemuritor. O, Mamă, fă astfel încât copilul Tău, chiar de va fi fermecat de fascinaţia încâtătoarelor Tale puteri născute din MAYA, fie ca el să nu uite de Tine, prins fiind în plasa încântătoare a SAMSARA-ei pe care Tu ai ţesut-o. O, fie ca el să nu mai fie niciodată sedus de toate acestea! O, Preabună Mamă, nu vezi Tu oare că acest copil nu are pe nimeni în lume decât pe Tine? Nu ştiu cum aş putea să-ţi cânt numele şi să-ţi arăt devoţiunea mea. Lipsit sunt de cunoaşterea care duce spre Tine – lipsit sunt de iubirea sinceră faţă de Tine! O, binevoieşte ca, prin infinita Ta graţie, tu să reverşi asupra mea acea iubire!”

„Mama mea Divină mi-a arătat că spiritul este stăpânul trupului şi că scepticii epocii actuale ar trebui să înţeleagă că într-adevăr conştiinţa divină este reală şi că atunci când cineva atinge perfecţiunea se atinge şi eliberarea de orice legături şi constrângeri. Mama Divină a arătat prin copilul ei care este scopul diferitelor forme de yoga şi cum ar putea oamenii acestor vremuri să îl atingă. Ea a arătat că scripturile sunt adevărate, că toate religiile sunt precum nişte căi care duc înspre acelaşi ţel comun al Unicei şi Infinitei Divinităţi. Toate practicile mele religioase, exerciţiile yoga, practicile mele devoţionale, toate au fost realizate spre binele celorlalţi şi nu pentru propriul meu bine. Mama mea a vrut ca prin această formă să dea un exemplu în viaţă pentru această epocă.”

Fragmente din cartea Nectarul cuvintelor lui Sri Ramakrishna, de Mahendranath Gupta, apărută la editura Andromeda, în traducerea și adaptarea Aretinei Timoce.

Citiți și:

Rugăciuni şi viziuni spirituale ale marelui yoghin Ramakrishna

Sarada Devi

KALI, Marea Putere Cosmică a Timpului

yogaesoteric
9 martie 2015