Fluorul din apă şi din pasta de dinţi este la fel de otrăvitor ca mercurul şi ne tâmpeşte copiii
Oricât de imposibil ar părea, marketingul a pătruns și în domeniul stomatologic albind de-a dreptul mințile medicilor dentiști care încă mai folosesc fluorul pentru întărirea smalțului dinților, chiar dacă e considerată o metodă invazivă.
Un studiu recent publicat în cel mai vechi şi mai prestigios jurnal medical, The Lancet, a clasificat fluorul ca neurotoxină – în aceeaşi categorie cu arsenicul, plumbul şi mercurul. Dr. Andra Custura, medic stomatolog, îți spune de ce ar trebui să fii atent la toate tratamentele stomatologice ce conțin fluor și ce alternative ai la dispoziție.
Sunt foarte multe persoane care știu că fluorul albește dinții. Dar oare câte dintre acestea cunosc faptul că fluorura de sodiu era folosită ca insecticid pentru gândaci sau că fluorul intră în compoziția freonului din instalațiile de răcire a aerului?
„Pentru că are o toxicitate ridicată, fluorul are un impact negativ asupra sistemului nervos central, alterând procesele cognitive. Este total greșit ca o mamă să folosească o pastă de dinți ce conține fluor, chiar și în cantități mici, pentru că efectele se văd la nivel macro în cazul fătului: deficiențe de limbaj, de gândire și chiar coeficient scăzut de inteligență. Calciul contrabalansează cu succes dezechilibrele provocate de fluor, vorbim aici de utilizare în cantități reduse, dar totuși ingerate. Poate o variantă mai sigură este fluorura de calciu, care este mai puțin toxică. Apa ce conține fluorură de sodiu va produce pete albe pe dinți, iar efectul coroziv al fluorului nu va întârzia să apară, afecțiune numită fluoroză”, explică stomatologul.
Fluorura, declarată oficial o neurotoxină alături de mercur, plumb și arsenic
Studiile recente arată că fluorura, la fel ca și alte substanțe chimice cum ar fi plumbul, metil mercurul, arsenicul și altele, sunt neurotoxine cu impact nefavorabil major asupra sistemului nervos. Prin acțiunea lor la nivelul organismului uman, pot apare afecțiuni precum dizabilități datorate dezvoltării improprii a sistemului nervos, incluzând ADHD, dislexie, care afectează milioane de copii anual – acțiune numită pandemie a neurotoxicității asupra dezvoltării.
„La copii, se practica după anii 1990 includerea în dietă a fluorurii pentru a căpăta un smalț mai puternic, rezistent la atacurile acide demineralizante. Diferența între a-l folosi local, ca pastă de dinți, și administrarea sa în apă este că pe cale orală se alterează chiar structura dintelui. S-a mai observat că fluorul are efecte cancerigene, mai ales în ceea ce privește oasele și ficatul. Este un semnal de alarmă pentru că halogenând un produs cu fluor acesta devine de până la zece ori mai puternic. Guma de mestecat, la fel – conține fluor. Oare nu este mai bine să ne curățăm dinții după fiecare masă consumând un măr?” adaugă dr. Andra Custura.
Din fericire, industria farmaceutică înțelege că pierde teren dacă pastele de dinți nu se vor crea în funcție de necesitățile consumatorului, care în momentul de față depune eforturi să trăiască sănătos. Pe piață au apărut deja noi formule de produse pentru igienă dentară pe bază de mentă sau scorțișoară, ulei de cocos sau chiar uleiuri esențiale.
Concluziile cercetărilor studiului coincid cu cele ale unei meta-analize din 2013 realizate de Universitatea Harvard care a arătat că acei copii care trăiesc în medii în care apa are concentrații mari de fluor au un IQ semnificativ mai mic decât copiii care trăiesc în zone cu puţin fluor.
Citiţi şi:
Pasta de dinţi ecologică din România a primit medalie de aur la Salonul de Inventică de la Varşovia
Iată cum vă puteţi vindeca de parodontoză
yogaesoteric
7 iulie 2016