FMI și băncile europene s-au înfruptat cu nerușinare din bailout-ul acordat Greciei. Statul și poporul elen au primit doar firimiturile:5% din fonduri

Un studiu german al European School of Management and Technology arată că doar 5% din fondurile şi împrumuturile în valoare de 220 de miliarde euro acordate Greciei, chipurile pentru a o salva de la faliment, au mers către statul elen și către poporul grec – restul de 95% au mers către băncile europene și către FMI!

Este un fapt cunoscut, au existat şi rapoarte în trecut referitoare la faptul că majoritatea banilor alocați pentru bailout mergeau şi încă merg către bănci şi către cei care oferă bani cu împrumut, și nu spre Grecia şi spre poporul grec. Bailout-urile ar fi trebuit să repună Grecia pe picioare – doar că Grecia a fost forţată să se aşeze pe picioarele celor care împrumută bani şi care au revendicat imediat banii pe care i-au dat, plus nişte dobânzi foarte interesante. Ceea ce a fost evident pentru toată lumea care a făcut o socoteală a tranşei primelor împrumuturi de tip bailout, este confirmat acum de un studiu detaliat condus de European School of Management and Technology (ESMT), cu sediul la Berlin.

Potrivit cotidianului economic german Handelsblatt, care a obţinut o copie în exclusivitate a acestui studiu: „Programele de ajutorare au fost prost concepute de cei care au împrumutat bani Greciei, de Banca Centrală Europeană, de Uniunea Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional. În raport se arată că prioritatea acestora a fost de a salva nu poporul grec, ci băncile Greciei şi creditorii privaţi.

După şase ani de bailout-uri fără întrerupere, totalizând peste 220 de miliarde de euro, sau 253 de miliarde de dolari în credite, Grecia pur şi simplu nu poate ieşi din regimul de criză.

Această acuzaţie plutea în aer de mult timp. Dar acum, pentru prima dată, ESMT a realizat un calcul detaliat pe mai mult de 24 de pagini. Economiştii lor au analizat fiecare implementare a fiecărui credit dat şi au examinat unde au mers de fapt banii de la primele două pachete de ajutor, care totalizau 215,9 miliarde de euro. Cercetătorii economici au descoperit că doar 9,7 miliarde de euro, adică mai puţin de 5% din total, au ajuns în bugetul de stat al Greciei, de unde puteau beneficia în mod direct cetăţenii greci. Restul a fost folosit pentru a acoperi datorii vechi şi dobânzi.

Raportul vine în momentul în care Uniunea Europeană şi guvernul grec se pregătesc să negocieze o reducere a datoriilor. Comisarul european pe probleme economice Pierre Moscovici a spus că el speră că toate părţile vor putea ajunge la un acord la întâlnirea specială a Eurogrupului miniştrilor de Finanţe din zona euro. Printre temele de discuție se numără extinderea perioadelor de returnare a creditelor, precum și suspendarea şi îngheţarea ratei dobânzilor. Această reducere a datoriilor nu va afecta investitorii privaţi, ci doar creditele de la europeni.

Cancelarul german Angela Merkel şi colegii ei nu au fost dispuşi să-l asculte pe prim-ministrul grec Alexis Tsipras, care a cerut un nou pachet de ajutor de multe miliarde de euro. Este uşor de înţeles de ce. Cancelarul trebuie să fi avut un sentiment de deja-vu. Ea a fost martora multor situații în care statul elen a fost în pragul falimentului, începând cu 2010, când a conceput primul bailout pentru Grecia.”

„Cu pachetele de ajutor au fost salvate în special băncile europene”, a spus pentru Handelsblatt preşedintele ESMT Jorg Rocholl. El face parte de asemenea din Comitetul Consiliului Ştiinţific al Ministerului Federal de Finanţe din Germania. „Cu 86,9 miliarde de euro au fost plătite datorii, 52,3 miliarde de euro au fost cheltuiţi pentru plata dobânzilor iar 37,3 miliarde de euro au fost utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor grecești.”

Și statul elen a beneficiat de programul de bailout dar, conform calculelor ESMT, studiul ridică întrebări asupra corectitudinii programului de ajutor: cu împrumuturile bailout au fost acoperite datorii, deşi Grecia este de facto în faliment din 2010. „Contribuabilii europeni au plătit investitorii privaţi”, a subliniat Rocholl.

Dincolo de toate acestea, salvarea băncilor greceşti s-a dovedit a fi o afacere catastrofală pentru contribuabili. Conform calculelor ESMT, 37,3 miliarde din primele două bailout-uri au fost infuzate în instituţiile financiare elene. Dar aceste ajutoare bancare au fost până acum aproape complet distruse. De la recapitalizarea băncilor în 2013, acestea au pierdut în jur de 98% din valoarea lor la bursă.

O „coafare” a Greciei la începutul programelor de credit în 2010 ar fi avut probabil mai multă însemnătate. Chiar dacă guvernul german ar fi trebuit atunci să susțină băncile germane cu ajutor de la stat. „Dar cel puțin ar fi fost clar unde se duc banii”, a spus Rocholl. Multe controverse între guvernele de la Atena şi Berlin ar fi fost evitate – şi ar fi fost mai ieftin pentru contribuabilii germani, a relevat studiul.

În prezent, Grecia şi creditorii urmăresc să finalizeze evaluarea celui de-al treilea program de bailout de 86 de miliarde de euro şi le cer grecilor să găsească în grădinile lor private şi în glastrele din balcon măsuri care să valoreze 5,4 miliarde de euro + 3,6 miliarde de euro = circa 9 miliarde de euro pentru 2016, 2017 şi 2018.

Între timp a fost aprobată o tranșă de 7,5 miliarde de euro, care urmează să ajungă la Atena înainte de referendumul din Marea Britanie din 23 iulie (referitor la ieșirea sa din UE). Aproximativ jumătate din acești bani vor fi folosiți pentru a plăti datoriile către Fondul Monetar Internațional și către Banca Centrală Europeană, iar cu restul se vor achita alte datorii ale guvernului elen, se arată într-un articol din Financial Times de la începutul lunii iunie 2016.

P.S. În loc ca Wolfgang Schäuble, ministrul german al Finanțelor, să recunoască eşecul în gestionarea crizei din Grecia, a bailout-urilor, şi a faptului că nu a putut să adune 1+1+1, el preferă să se ţină de scaunul funcţiei. Este nevoie de curaj pentru a-ţi recunoaşte greşelile şi pentru a schimba drumul. Dar nu şi în cazul lui Schäuble. De aceea el a început să facă planuri pentru Grexit (ieșirea Greciei din UE) încă din vara anului 2011, la un an după primul bailout din 2010. El ştia că programul nu va funcţiona, indiferent ce ar fi făcut sau nu ar fi făcut grecii.

Citiţi şi:
Cum funcţionează o strategie de persuasiune la cel mai înalt nivel
«Regina» Europei. Cum a ruinat Merkel Grecia şi euro

yogaesoteric
11 iunie 2016