Frăţia masonică a penalilor: chestorul Liviu Popa şi judecătorul Ovidiu Galea s-au făcut masoni şi îşi protejau «fraţii» în anchete şi procese
Dezvăluiri DNA
(O)CULŢI ÎN LOJĂ. Deşi masoneria e legal recunoscută în România, judecătorul Ovidiu Galea, afaceristul-politician Ioan Mintaş şi chestorul Liviu Popa – prezentaţi, de la stânga la dreapta, într-o imaginară consfătuire masonică, cu recuzita de rigoare – şi-au ascuns apartenenţa la Loja Ţara Crişurilor. Procurorii spun că însăşi adeziunea le era motivată de dorinţa de a se alătura unui „club” exclusivist din care fac parte „persoane cu funcţii şi poziţii importante, pentru a le obţine protecţia şi a-şi disimula postura infracţională”. Acesta ar fi fost, de fapt, secretul pe care nu-l voiau descoperit…
Lovitură uriaşă a DNA Oradea: cercetând fapte de corupţie din categoria „muscă” ale unor mărunţi subofiţeri de Poliţie comunală, procurorii anticorupţie au descoperit încrengăturile penale ale unor „super-grei” din business, politică şi administraţie, între VIP-urile vizate fiind fostul şef al Poliţiei judeţului, chestorul Liviu Popa, şi un judecător al Tribunalului Bihor, Ovidiu Galea, care au aderat în secret la masonerie.
Dar nu de dragul unor idealuri sau pentru ca, echipaţi cu şorţuleţe şi dotaţi cu echer şi compas, să maimuţărească ritualuri care le-ar legitima elitismul aristocratic, ci pentru ca dincolo de culisele scenei publice, unde jucau roluri de apărători ai legii, să mânărească ocult afaceri, anchete, sentinţe…
După ce a consultat rechizitoriul în baza căruia DNA a trimis în judecată agenţi şi ofiţeri de Poliţie şi aleşi locali, Bihoreanul a prezentat în serial cele mai grele acuzaţii aduse acestora, primul episod zugrăvind felul în care apartenenţa la Loja Masonică Ţara Crişurilor a fost paravan pentru a proteja interesele „fraţilor masoni” bihoreni.
Corupţie în lanţ
Dosarul trimis recent în judecată dezvăluie nu doar corupţia generalizată din Poliţie, cu ofiţeri şi agenţi care se şpăguiau reciproc, ci şi cea „trans-instituţională”, oamenii legii încasând „taxe de protecţie” de la afacerişti şi aleşi locali pentru a-i ierta de anchete.
Protagonişti sunt fostul şef al Poliţiei Bihor, chestorul Liviu Popa (pentru 3 luări de mită şi fals în declaraţii), comisarul şef Remus Indrei, fost şef al Poliţiei Beiuş (5 luări de mită), comisarul şef Dorin Vesa, fost şef la Poliţia Rurală Beiuş (3 şpăgi şi instigare la luare de mită), agentul Gheorghe Bat, fost şef la Postul de Poliţie Pietroasa (4 luări de mită, trafic de influenţă şi complicitate la luare şi dare de mită), fostul şef al Postului Cărpinet, agentul Raul Rotar (complicitate la luare de mită şi dare de mită). Tot pentru şpăgi e acuzată şi Minodora Pătroc, consilier la Agenţia pentru Protecţia Mediului, în vreme ce fostul viceprimar PDL din Remetea, Nicolae Bodea, acum consilier judeţean PNL, e inculpat pentru acte de comerţ incompatibile cu funcţia, iar vicele liberal din Roşia, Ioan Simea, pentru dare de mită.
După cum se ştie, dosarul DNA a pornit de la corupţia poliţiştilor din Cărpinet şi Pietroasa, pentru care şpaga era la ordinea zilei, agenţii intervenind unii la alţii să-şi scape cunoştinţele de amenzi, concomitent ungându-şi şefii care, la rându-le, îi „recompensau” cu calificative „foarte bine”, concedii peste rând şi scutirea de sarcini de serviciu. Pe fostul primar PNL al Beiuşului, Adrian Domocoş, l-ar fi instigat să încalce legea chiar şeful Poliţiei Bihor, chestorul Liviu Popa, cerându-i să procure termopane pentru sediu şi mobilier pentru biroul şefului Poliţiei Beiuş taman când edilul era suspect că deconta lucrări de apă-canal neexecutate şi ancheta o făcea tocmai Poliţia Bihor.
Trei „fraţi” foarte pătaţi
Cu totul nou în rechizitoriul DNA e modul în care atât şeful Poliţiei Bihor, cât şi judecătorul Ovidiu Galea de la Tribunal şi-au ascuns şi folosit apartenenţa la o organizaţie secretă pentru a-şi proteja amicii, faptul că cei doi oameni ai legii au aderat la masonerie fără a menţiona asta în declaraţiile de interese fiind de altfel unul dintre capetele de acuzare.
Potrivit procurorilor, Liviu Popa s-a înscris în Marea Lojă Naţională din România în 2007, ca „ucenic” în Loja Ţara Crişurilor nr. 162, devenind în martie 2009 Maestru, iar apoi „Venerabil”, adică şef, precum şi „Naş”, iniţiind la rându-i alţi noi membri. Ofiţerul n-a menţionat, însă, adeziunea în nicio declaraţie de interese din 2008 până în 2015.
În martie 2014 a intrat în Lojă şi judecătorul Ovidiu Galea, în „Petiţia de iniţiere” arătând inclusiv că absolvise Şcoala de Ofiţeri a Ministerului de Interne, iar printr-un „Angajament” obligându-se să respecte Constituţia şi Regulamentul masonic, ce fixau ca îndatorire esenţială ca „fraţii” să se ajute în orice împrejurare.
Aşa-numita „fişă masonică” semnată de secretarul Lojei, Kristo Gheorghe-Zoltan, patronul West Expo&Consulting, şi de „Venerabilul” de atunci al Lojei, Marius Rotar, şeful ITM Bihor, arată că judecătorul a fost „năşit” de chestorul Liviu Popa şi de Ioan Mintaş, patronul CIAC, pe atunci vicepreşedinte PSD Bihor, acum vice la ALDE, fost prodecan la Facultatea de Mediu.
Detaliul privind „naşii” noului „frate” Galea este esenţial, rechizitoriul arătând că cei trei s-au „acoperit” şi ajutat reciproc, afaceristul încasând bani nelegal de la Universitate şi câştigând procese judecate de Galea şi de soţia acestuia, în timp ce şeful Poliţiei e bănuit că îl „servea” pe patron cu blocarea unor anchete, iar pe judecător cu informaţii confidenţiale din anchete în care Galea era suspect.
Secret la secret
În condiţiile în care nu au putut dovedi că Mintaş, Popa şi Galea se ajutau pe bani, procurorii DNA au putut demonstra doar că „oamenii legii” au intrat în masonerie fără să fi consemnat acest lucru în declaraţiile de interese, cum le impunea legislaţia privind prevenirea şi combaterea corupţiei, integritatea în funcţiile publice şi normele profesionale. Obligaţia ca magistraţii să precizeze inclusiv apartenenţa la masonerie e chiar explicit reglementată, printr-o Hotărâre din 2013 a Consiliului Superior al Magistraturii.
Deşi pare o bagatelă, nedeclararea calităţii de mason, ca de altfel a oricărei alte organizaţii, chiar recunoscute legal (cum e şi cazul Marii Loji Naţionale din România, căreia îi este afiliată Loja Ţara Crişurilor) este extrem de importantă. Motivul? Un judecător mason, explică DNA, poate să nu fie imparţial „în situaţia judecării unei cauze cu părţi având calitatea de fraţi masoni”, iar „cunoaşterea apartenenţei unui judecător la masonerie este imperios necesară pentru ca atunci când magistratul judecă un dosar în care una dintre părţi este mason, cealaltă parte să poată cere ca dosarul să fie judecat de un alt magistrat, imparţial”. Implicit, în caz contrar, ascunderea apartenenţei la masonerie îi permite unui magistrat mason să-şi favorizeze „fratele” pe care îl anchetează ori îl judecă.
„Finul” pentru „naş”
Judecătorul Galea nu doar că nu şi-a declarat intrarea în masonerie, ci şi-a şi favorizat unul din cei doi „naşi”. Concret, pe 30 iunie 2016, magistratului de la Tribunal i s-a repartizat un dosar în care firma lui Ioan Mintaş se judeca cu Agenţia Naţională a Locuinţelor, dându-i câştig de cauză. Concomitent, CIAC a fost implicată şi în alte litigii, dintre care unul, contra Primăriei Oradea, l-a soluţionat, tot favorabil, soţia sa, Irina Galea, judecătoare la Curtea de Apel.
„În lipsa completării declaraţiei de interese de către judecătorul Galea Ovidiu, părţile cu interese contrare implicate în litigiile cu SC CIAC SA au fost lipsite de posibilitatea recuzării judecătorului mason Galea Ovidiu ori a soţiei sale Galea Irina, părţile neavând de unde să cunoască strânsa legătură care exista între masonii Galea Ovidiu şi Mintaş Ioan, administratorul CIAC SA”, explică DNA.
Procurorii arată, de asemenea, că în perioada în care soţia sa judeca procesul CIAC vs Primărie (ianuarie-iunie 2016), Galea „a avut 36 convorbiri telefonice şi comunicaţii cu Mintaş Ioan” (8 convorbiri şi 28 sms-uri), iar când el însuşi judeca procesul CIAC vs ANL (iunie-noiembrie 2016) a avut 11 discuţii şi 4 sms-uri, „fapt ce demonstrează o legătură foarte apropiată între cei doi fraţi masoni”.
De frica DNA
Nu ştia magistratul că încălca legea judecându-şi „naşul”? Ba da. Ca dovadă, Galea a făcut cerere de abţinere de la judecarea dosarului, dar abia pe 16 noiembrie 2016, a doua zi după ce DNA a preluat dosarul de la Tribunal. Adică imediat ce şi-a dat seama că „incompatibilitatea sa a fost descoperită”, scopul fiind, zic acuzatorii, „de a disimula adevărata relaţie cu reclamantul Mintaş Ioan”.
Nu doar că gestul era tardiv, dar pentru a ascunde adevăratul motiv, adică „frăţia” cu afaceristul, Galea a prezentat ca argument simplul fapt că avea cu Mintaş „relaţii de respect reciproc”, frecventând „cercuri comune de cunoştinţe”. Tocmai pentru că n-a spus adevărul, cererea de abţinere i-a fost respinsă, conducerea Tribunalului considerând că doar atât lucru nu-l punea în conflict de interese.
Galea, însă, a fost „finuţ” cu „naşul” Mintaş şi pe penal, nu doar în cauze civile, ca de altfel şi şeful Poliţiei. Rechizitoriul dă în acest sens ca exemplu un dosar din 2014 în care Mintaş era anchetat de Parchetul Bihor pentru că firma sa încasase nelegal 1,3 milioane lei de la Universitate (al cărei angajat este şi cu care avea contracte de construcţii) în baza unui act antedatat, în anchetă fiind implicaţi poliţişti din subordinea lui Liviu Popa, care nu ar fi grăbit-o. Pe de altă parte, Galea era unul dintre judecătorii de drepturi şi libertăţi cărora procurorii le adresau cereri privind instituirea unor măsuri în caz. Cam degeaba, se înţelege, de vreme ce Mintaş n-a fost niciodată cu adevărat deranjat…
Aduceţi „metale”
Procurorii demonstrează cu lux de detalii adeziunea şi apartenenţa la masonerie atât a şefului Poliţiei, cât şi a judecătorului, cu probe culese din percheziţiile desfăşurate pe 19 septembrie 2016 atât acasă, cât şi în biroul chestorului Popa, cu mărturii de la „fraţi” din Loja Ţara Crişurilor, şi cu interceptările unor convorbiri care, între altele, indicau felul în care aceştia îşi plăteau calitatea de masoni achitând cotizaţii botezate conspirativ „metale”.
Astfel, rechizitoriul arată că în biroul chestorului au fost găsite numeroase documente şi obiecte, ca de pildă un dosar cu antetul MLNR ce conţinea „Brevetul 1692” prin care „Fratelui Liviu Popa” i s-a conferit „Ordinul Meritul Masonic”, o broşură „Oracolul Divinatoriu”, o medalie având pe o parte menţiunea „Vincere aut Mori” (Învingi sau mori) şi „Marea Lojă Naţională din România”, iar pe cealaltă menţiunea „Ordinul Meritul Masonic”.
Popa fusese chiar avansat la gradul de „Maestru Venerabil”, adică şef peste Loja Ţara Crişurilor, între „puterile şi atribuţiile” sale fiind „conducerea lucrărilor şi reprezentarea Lojii în toate ocaziile, convocarea membrilor, stabilirea ordinii de zi a Ţinutelor (n.r. – şedinţelor), supravegherea Demnitarilor Lojii, prezidarea iniţierilor, exercitarea autorităţii disciplinare, verificarea regularităţii şi calităţii de mason a oricărui vizitator (…), neputând fi întrerupt de nimeni în timpul Ţinutei”.
În această calitate, pe 17 septembrie 2015 un „frate” îl informa pe şeful Poliţiei că în Oradea ajunsese un pakistanez cu „paşaport masonic” ce voia să-i contacteze, cerând indicaţii dacă să-i răspundă sau nu, iar Popa l-a instruit să-l „evalueze un pic” înainte. Tot aşa, pe 19 septembrie, şeful Poliţiei era sunat de o angajată a MLNR care îi cerea situaţia încasărilor „taxei de Templu”.
Cu alte ocazii, Popa îi comunica prin sms secretarului Lojei locale, Kristo, datele pentru convocarea „ținutelor”, primind de la acesta textul convocărilor. De cele mai multe ori membrii Lojei erau instruiţi să se prezinte „la templu, pregătiţi pt echilibrare cu metale la voi”. Deşi rechizitoriul nu „traduce” ce înseamnă asta, este vorba despre bani.
„Turnaţi” de „fraţi”
Pentru a demonstra apartenenţa şefului Poliţiei la masonerie, DNA a adunat şi mărturiile altor „fraţi”, între care Dacian Palladi (foto), fost procuror, universitar, şef peste filiala Fondului Proprietăţii de Stat şi consultant în afaceri, fost viceprimar, acum city-manager la Primăria Oradea, singurul personaj local care şi-a declarat public această calitate.
Pe lângă Palladi, care le-a povestit în detaliu despre cum se intră în masonerie, despre avansarea de la stagiile de ucenic şi calfă la gradele de Maestru şi Venerabil, martori în dosar sunt şi alte VIP-uri care au ţinut secretă apartenenţa la „frăţie”, precum afaceristul şi politicianul Gavrilă Ghilea, fost viceprimar PSD, prefect, senator PDL şi acum deputat PNL. O mărturie substanţială a depus însuşi Mintaş, care a mărturisit că este mason din 2006, pe când era vicepreşedinte PSD, „fiind iniţiat la propunerea naşilor Filip Petru şi Seremi Ştefan”, adică primarul Oradei şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean.
Tot Mintaş a povestit cum a ajuns împreună cu Liviu Popa să-l „năşească” la rându-i pe judecătorul Galea, în baza unei vechi amiciţii. Relevant e că tocmai în acea perioadă procurori de la Parchetul judeţean şi ofiţeri ai Poliţiei Bihor percheziţionaseră sediul CIAC, ridicând documente privind încasările de la Universitate, dar Mintaş a pretins că, deşi a fost audiat la Poliţie, n-a discutat cu „fratele” Popa, bazându-se pe faptul că nu avea „motive de îngrijorare”, cum „nu ştia” nici dacă judecătorul Galea ori soţia sa i-au soluţionat dosare. Procurorii s-au mulţumit să-l păstreze pe afacerist doar ca martor şi să se concentreze pe culpa şefului Poliţiei şi a judecătorului, de fals în declaraţiile de interese.
Picaţi pe interceptări
Cum au ajuns anchetatorii să cerceteze această infracţiune a celor doi „oameni ai legii”? Atenţia le fusese atrasă de faptul că în 18 septembrie 2015 Galea l-a sunat pe Popa să-l întrebe dacă va merge la Timişoara pentru „Deschiderea Anului Masonic”. Procurorii erau cu ochii pe el în contextul în care, din 2013, colaborau direct cu şeful Poliţiei Bihor „pentru probarea unor infracţiuni de corupţie comise de judecător, inclusiv prin folosirea unor investigatori cu identitate protejată”. Suspiciunea era una extrem de gravă: că judecătorul ar fi luat mită într-un dosar de omor, doar că „metodele speciale de cercetare au fost ineficiente, existând suspiciuni de deconspirare” a investigatorilor, bănuielile mergând spre chestorul Popa.
Rechizitoriul arată că „din exploatarea mandatelor de supraveghere tehnică emise în respectiva cauză a rezultat” că între Popa şi Galea „exista o relaţie apropiată”, aşa că procurorii „au procedat la investigarea amănunţită a acestei relaţionări, rezultând astfel legătura infracţională dintre poliţist şi magistrat”.
Concluzia? „Demersurile inculpatului Popa Liviu pentru descoperirea şi probarea infracţiunilor de corupţie despre care existau informaţii că ar fi comise de către judecătorul Galea Ovidiu au fost doar formale, având alt scop decât combaterea corupţiei în mediul judiciar local, şi anume acela de a verifica şi afla dacă magistratul se află în atenţia instituţiilor anticorupţie, pentru a-l proteja.”
Tăcerea e de aur
Rechizitoriul arată că, deşi teoretic masoneria are „deziderate umane şi spirituale înalte, urmărind cultivarea în rândul membrilor a unor importante valori morale”, chestorul şi judecătorul au fost în „incompatibilitate vădită cu aceste idealuri”, devenind „fraţi” doar „pentru a se integra într-un cerc de persoane cu funcţii şi poziţii importante pentru a obţine protecţia acestora şi a-şi disimula postura infracţională”.
Cum s-au apărat cei doi? Faţă de Bihoreanul, în niciun fel. În faţa procurorilor, Liviu Popa a invocat că în ultima declaraţie de interese, completată anul trecut, a consemnat apartenenţa la „MLNR”, fără însă a explicita ce organizaţie desemnează acronimul, în condiţiile în care era mason încă din 2007.
Ovidiu Galea, în schimb, a făcut pe prostul, susţinând pur şi simplu că „nu avea reprezentarea calităţii sale de membru al Marii Loje Naţionale din România întrucât nu i-a fost predată o legitimaţie şi nu i s-a adus la cunoştinţă explicit această calitate”, ba chiar credea că „reprezenta doar un ordin spiritual, iniţiatic”, ca atare nu ştiuse că trebuia s-o menţioneze în declaraţia de interese.
Galea a încălcat însă nu doar prevederile legale ce-l obligau să-şi completeze corect declaraţiile de interese, ci şi Statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi Codul deontologic al profesiei de magistrat, supusă unor interdicţii şi incompatibilităţi. Dar, până la urmă, e de înţeles: băieţi formaţi prin şcoli militare, servicii secrete şi instituţii de forţă, având secretul „în sânge”, marii masoni ai Bihorului au uitat de legi şi responsabilităţi, concentrându-se pe combinaţii „de gaşcă”. O adevărată Frăţie a penalilor, etalată acum în toată splendoarea…
CE ESTE MASONERIA
Discretă, nu secretă
Potrivit declarațiilor celor ce fac parte din Masonerie, aceasta este un ordin iniţiatic ai cărui membri se consideră înfrăţiţi prin idealuri comune morale, spirituale şi sociale, prin iniţierea conformă unui ritual, prin jurământul depus pe una din cărţile sfinte ale marilor religii (Biblia creştină, Coranul islamic, Tora evreiască etc) şi prin credinţa într-o „Putere Supremă” denumită „Mare Arhitect al Universului”. Masoneria e prezentă în majoritatea ţărilor, funcţionând sub forma unor „Mari Loje” sau „Mare Orient” (grupări de loji). Simbolurile sale sunt „cele trei lumini”: „echerul”, „compasul” şi „volumul Legii Sacre”, plus litera „G” din iniţiala cuvintelor „God” (Dumnezeu), „geometrie, generare, geniu, gnoză”. Legendele plasează formarea masoneriei în epoca Turnului Babel şi a construirii Templului din Ierusalim de către regele Solomon.
În România, masoneria s-a răspândit în epoca paşoptistă, între membri numărându-se personalităţi ca Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Bălcescu, apoi Bogdan Petriceicu Haşdeu, Nicolae Titulescu etc. Comuniştii au interzis-o, dar după 1990 a fost re-legalizată. În total, în România sunt circa 9.000 de masoni, iar organizaţiile se autodefinesc ca „discrete”, nu secrete, fiind de altfel înregistrate legal ca asociaţii.
În realitate francmasoneria este o sectă satanică, care în cârdășie cu așa-zișii „iluminați” conduce din umbra întreaga planetă. Scopurile sale sinistre sunt ascunse în spatele unor idealuri umanitare și caritabile de fațadă. Faptele însă dovedesc din plin ce este în realitate această grupare malefică.
MASON ŞI ORTODOX
Şef la Lojă, şef la Eparhie
Ca detaliu picant, la percheziţia făcută în septembrie 2016 în biroul şefului Poliţiei Bihor a fost găsită şi o cerere pe care chestorul Liviu Popa o adresase pe 3 aprilie 2014 episcopului ortodox al Oradiei, Sofronie Drincec, între timp cercetat şi el pentru corupţie, în scopul primirii sale în Adunarea Eparhială Bihor. În epistola adresată „Preasfinţiei Sale, Preasfinţitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei”, chestorul cerea: „Cu fiască supunere Vă rog să binevoiţi a acorda arhiereasca binecuvântare pentru depunerea candidaturii ca membru mirean în vederea ocupării unui mandat în Adunarea Eparhială, pentru perioada 2014-2018. Rămânând pe mai departe al Preasfinţiei Voastre supus fiu duhovnicesc, Vă sărut sfinţita dreaptă”. Deşi „Maestru” şi „Venerabil” întru masonerie, poliţistul-şef s-a pus, deci, şi la masa cu bucate a Episcopiei Ortodoxe.
Citiţi şi:
Francmason, ministru, prim-ministru. Guvernele masonice ale României
Mărturiile unui fost francmason, Albert Vigneau
yogaesoteric
7 martie 2017