George Soros și puternica sa fundație de dezinformare în masă. Rețeaua din România (IX)

Notă: Serialul despre implicarea lui George Soros în România a apărut pe capitalresearch.org, în decembrie 2017.

Citiți partea precedentă a articolului

Uite, nu o ducem chiar atât de rău. În ultimii trei ani, în toată Europa, nimeni nu a avut creșterea noastră economică. … Oamenii mă întreabă: „Țiriac, ce se petrece în țara ta?”.

La 4 noiembrie 2015, la cinci zile după incendiul din clubul de noapte Colectiv din București, premierul român Victor Ponta și administrația sa au demisionat la cererea a mai puțin de jumătate de procent din populația țării.

Mulți au susținut că, dacă „clasa politică” nu ar încerca să împiedice lupta anticorupție, inspectorii nu ar ignora încălcările de siguranță pentru mită, iar astfel de tragedii nu ar avea loc.

Dar lupta anticorupție a servit ca o sabie cu două tăișuri. Un medic a subliniat faptul că avea nevoie de ajutor cu victimele arse. Mai mulți colegi de-ai săi aveau ordine de restricție pentru că, cu un an și jumătate înainte, folosiseră facilități de stat pentru a desfășura operațiuni private de chirurgie plastică, pe care sistemul socialist de sănătate al țării nu le acoperea.

A doua zi după incendiu, pe 31 octombrie, zeci de mii de oameni și-au prezentat omagiile la clubul incinerat.

Pe Facebook, activistul Florin Bădiță a invitat peste 8.600 de persoane la un marș în seara următoare. Postarea a început cu #coruptiaucide, care în 48 de ore a devenit virală în cercurile de comunicare virtuală din România.

Două nopți mai târziu, aproape 30.000 de manifestanți au umplut Piața Universității din București. Cu scandări de „soluția finală, o altă revoluție”, ei au cerut demisia guvernului și dizolvarea parlamentului. Mulți au atacat în mod deschis democrația. Unii au cerut monarhie, alții tehnocrație.

Claudiu Crăciun, profesorul de științe politice și activistul pe care vi l-am prezentat anterior, s-a alăturat protestelor cu jucăria sa preferată: un megafon. Un alt „lider informal”, un student la științe politice, a declarat pentru HotNews.ro că vrea „să dărâme sistemul”. Crăciun i-a condus pe protestatari la ministrul de Interne, la primărie și la Patriarhia Ortodoxă Română, deoarece făcea parte din „sistemul” care se urmărea să fie dat jos. Ei au spus polițiștilor care păzeau Patriarhia că s-au oprit doar pentru a-și mărturisi păcatele și a cânta câteva colinde.

Programul guvernamental de supraveghere Alianța pentru o Românie Curată a promovat în mod activ protestele post-Colectiv. În 2010, programul a fost lansat de Societatea Academică Română (SAR), a cărei fondatoare, Alina Mungiu-Pippidi, a făcut parte din consiliul de administrație al Fundației Soros. În cei opt ani în care CEE Trust a acordat granturi ONG-urilor românești, a acordat SAR 360.000 de dolari – din care 120.000 de dolari au fost destinați Alianței pentru o Românie Curată.

Mulți analiști și jurnaliști occidentali critică România pentru „instabilitate”, deoarece a trecut printr-o duzină de prim-miniștri de la căderea comunismului. Dar filantropi internaționali precum Soros au contribuit la această instabilitate deoarece tinerii pe care i-au finanțat s-au intoxicat cu puterea atunci când au realizat că demonstrațiile de stradă prelungite pot forța guvernele să demisioneze.

Cariera de activist a multora dintre protestatari, inclusiv a lui Crăciun, a început prin proteste împotriva exploatărilor miniere ale companiei canadiene Gabriel Resources și a operațiunilor de foraj ale Chevron.

„Generația mea a crescut cu poveștile părinților noștri despre Revoluție și Piața Revoluției”, a scris Luiza Vasiliu. „Era de așteptat ca, mai devreme sau mai târziu, să demonstrăm împreună pentru o cauză în care credeam.” Deși părinții lor au manifestat împotriva comunismului, acești hipsteri și-au găsit cauza, manifestând împotriva capitalismului.

Un grup cu care Crăciun a lucrat îndeaproape în 2012-2013 a fost Miliția Spirituală, pe care Mihail Bumbeș, care se autointitulează „anarho-socialist”, a fondat-o ca student în 2002.

Bumbeș a încercat să folosească grupul său pentru a imita mișcarea spaniolă Indignados. Dar la fel ca încercările altora de a crea un „Occupy Romania”, a eșuat. Eforturile sale nu au rămas nerăsplătite, iar Trust for Civil Society in Eastern Europe (CEE Trust), fondat și finanțat de Soros, i-a acordat un grant de 30.000 de dolari. Cu ajutorul acestuia, a realizat un studiu sociologic despre ce ar fi necesar pentru a-i determina pe tineri „să ia atitudine”. El a constatat că lipsa de comunicare a tinerilor – baza protestelor de stradă – a dus la apatie. CEE Trust a acordat apoi Miliției Spirituale o altă subvenție de 75.000 de dolari pentru lunile iunie-septembrie 2013, pentru a viza „3.000 de studenți și non-studenți” pentru a-i face să interacționeze. Înainte ca noul aflux de bani al CEE Trust să intre în vigoare, Bumbeș a făcut un pelerinaj la protestele din Turcia pentru a dobândi puțină înțelegere și experiență.

„Am lucrat cu Fundația pentru o Societate Deschisă, la fel ca mii de alte persoane”, a precizat el, „și nu văd nicio vină, dimpotrivă”. Incursiunea sa în protestele de stradă a început în 2012, când și-a descoperit abilitatea de a comanda mulțimile. La fel ca mulți români sponsorizați de Soros, atât Crăciun, cât și Bumbeș îi acuză pe criticii protestelor, care indică implicarea financiară a lui Soros, că vehiculează teorii ale conspirației.

Bădiță este cel puțin sincer – chiar dacă în mod sarcastic. El și-a apărat preventiv implicarea în Fundația Soros.

„Am fost voluntar în campania Monicăi Macovei la alegerile prezidențiale din 2014. … Am organizat prima parte a protestelor din ianuarie 2012 și am avut o relație extraordinară cu Fundația Soros. Am participat la un hackathon cu PSD (social-democrații) împreună cu Fundația Soros în 2014.

Am fost și la Fundația Soros la un workshop în 2013, unde Soros m-a manipulat și m-a învățat cum să interoghez statul, să aflu dacă o primărie fură bani sau nu.

Până la urmă iată ce mi-a făcut Soros! M-a făcut să devin un cetățean implicat.”

Ulterior, Ponta a afirmat că a primit informații de la ministrul de Interne și „alte surse” despre atacuri planificate asupra sediilor partidelor politice, precum și despre încercări de a declanșa o revoluție precum EuroMaidan din Ucraina din 2014. El a argumentat că demisia a fost mai presus decât să trebuiască să ordone forțelor de securitate să reprime prin violență o revoltă.

Renunțarea la democrație

În dimineața de după demisie, Johannis a anunțat că va invita un grup de reprezentanți ai protestatarilor la Palatul Cotroceni al președintelui. Administrația sa a ales 20 din cei 5.520, care au cerut prin e-mail o întrevedere. El a promis chiar că se va întâlni cu protestatarii în stradă.

Când a făcut-o, primul care a vorbit cu el a explicat că singura modalitate de a repara țara ar fi să se renunțe la Constituție.

În ciuda obiecțiilor liderilor parlamentari privind caracterul nedemocratic al acestei măsuri, Johannis a cedat cererilor de formare a unui guvern tehnocrat până la următoarele alegeri. El l-a numit pe fostul comisar european pentru agricultură Dacian Cioloș în funcția de prim-ministru. Cioloș nu făcuse parte din niciun partid politic și nu deținuse niciodată o funcție aleasă.

Pornind de la baza de date cu granturi a CEE Trust, fondat și finanțat de Soros, ziarul Evenimentul Zilei a constatat că mai mult de jumătate dintre invitații lui Johannis la Cotroceni aveau legături cu ONG-uri sau proiecte care au beneficiat de Soros.

Cristian Pîrvulescu, decanul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrație Publică din România, a comparat tehnocrația cu credința lui Platon că doar filosofii ar fi necesar să conducă. El a descris-o ca fiind „o ideologie a celor care susțin că ideologiile partidelor politice sunt depășite și că există un singur adevăr care poate fi impus”. El a remarcat că „toate guvernele tehnocrate fie au durat foarte puțin, fie au pregătit dictaturi”.

Citiți și:
Protestele de la Colectiv, detalii neștiute despre ingineria socială aplicată în manipularea oamenilor: „societatea civilă“, președintele, studenții și episodul Scena
Cum se construiește o revoluție

 

yogaesoteric
16 iunie 2022