GHEEA, untul clarifiat: aliment şi medicament
de dr. Violeta Pîrvu
medic specialist medicină de familie, competenţă apiterapie, fitoterapie, AYURVEDA
Gheea, pe numele său sanscrit GRITA, cunoscut de europeni sub denumirea de unt clarifiat, este un produs atât alimentar, cât şi terapeutic, folosit foarte des în bucătăria asiatică, în special indiană, fiind un ingredient nelipsit al medicinei tradiţionale indiene AYURVEDA (cu o tradiţie veche de 5000 de ani). Proprietăţile sale deosebit de valoroase îl fac să fie mult superior untului obişnuit din punct de vedere nutritiv, iar medicina tradiţională AYURVEDA îl recomandă pentru o mare varietate de afecţiuni şi probleme de sănătate.
Gheea – „aliment sacru” în religia Hindusă
Gheea, considerată „hrana zeilor”, are deopotrivă un rol sacru în religia hindusă, fiind folosită în cadrul ritualurilor religioase, picurarea untului topit în focul ritualic simbolizând întreţinerea focului sacru AGNI, susţinător al vieţii. În mitologia hindusă se spune că PRAJAPATI, zeitate supremă hindusă, a creat gheea prin frecarea palmelor sale şi picurându-l în focul sacru AGNI, a dat naştere fiilor săi, asigurând astfel continuitatea vieţii.
Diferenţa dintre untul obişnuit şi ghee
Există o diferenţă fundamentală între untul obişnuit şi untul clarifiat sau gheea. În cadrul preparării untului clarifiat, apa şi componentele proteice, precum şi unele grăsimi sunt eliminate, rămânând astfel doar grăsimea pură din unt, în felul acesta obţinându-se un produs cu calităţi superioare untului obişnuit. Gheea bine preparată nu râncezeşte, nu mucegăieşte, putând fi ţinută la temperatura camerei săptămâni şi chiar ani la rând fără a-şi schimba proprietăţile. De altfel, textele ayurvedice străvechi ne spun că gheea (untul clarifiat) cu cât este mai veche, mai „îmbătrânită”, cu atât este mai valoroasă din punct de vedere terapeutic, fiind folosită în vindecarea multor afecţiuni.
Cum se prepară gheea?
Gheea se prepară din unt de vacă, bogat în grăsime şi nesărat, de preferinţă ecologic (care nu conţine aditivi alimentari). Se pune untul într-un vas de inox pe un foc mic şi se topeşte încet. Din momentul topirii sale, apa prezentă în unt începe să iasă la suprafaţă sub formă de spumă alb-gălbuie, care va fi scoasă cu o lingură de inox, pe parcursul formării ei. Acest proces va continua pe tot parcursul procesului de formare al gheei. În primele minute de fierbere untul topit conţine multe flocoane albe, ce reprezintă apa şi anumite proteine şi grăsimi din lapte, care încep să se separe de ghee.
Pe parcursul procesului de formare, aceste flocoane precipită din ce în ce mai mult pe fundul vasului (sub forma unui depozit brun care se lipeşte de fundul vasului) ori se ridică în spuma care se formează la suprafaţa lichidului, fiind eliminate odată cu această spumă. La un moment dat, prin procesul de eliminare a componentelor reziduale şi a apei, are loc separarea clară a gheei sub forma unui lichid galben strălucitor, clar, transparent, fără flocoane în interior. În acest moment luăm vasul de pe foc şi, prin intermediul unui tifon, strecurăm lichidul galben strălucitor aşa încât şi ultimele urme de spumă şi reziduuri să fie îndepărtate.
Vom pune lichidul într-un borcan cu capac şi-l vom păstra la temperatura camerei până în momentul folosirii. Dacă toată apa şi reziduurile proteice din unt au fost eliminate, nu este nevoie să fie ţinut în frigider, acesta fiind şi testul prin care dovedim că gheea preparată de noi este de bună calitate. Textele ayurvedice străvechi spun că gheea bine preparată şi obţinută din unt de bună calitate, poate rezista la temperatura camerei chiar şi 100 de ani.
Care este scopul său terapeutic?
– Tonic, reîntineritor, nutritiv (textele ayurvedice spun ca „hrăneşte toate ţesuturile şi organele”)
– Antianemic
– Detoxifiant (împiedică acumulările toxice numite „AMA” în medicina AYURVEDA)
– Antidot în caz de otrăviri
– Scade colesterolul sanguin
– Stimulent al digestiei
– Scade aciditatea gastrică
– Bun în caz de tuse cronică, bronşită şi astm (împreună cu anumite amestecuri din plante)
– Recomandat în afecţiuni biliare
– Recomandat în insomnie – o linguriţă de ghee în lapte cald, seara la culcare induce somnul în mod natural
– Recomandat în epilepsie şi tulburări de memorie
– Se foloseşte cu rezultate bune în afecţiuni ale pielii
– Consumul regulat de ghee duce la lubrifierea mucoaselor şi a pielii, creşte strălucirea părului, unghiilor şi pielii.
Gheea este un element de bază utilizat atât pentru prepararea remediilor terapeutice în medicina AYURVEDA, cât şi pentru procedeele de purificare a corpului, numite PANCHAKARMA din cadrul aceluiaşi sistem AYURVEDA.
Cum se foloseşte în alimentaţie?
În mod obişnuit, în bucătăria indiană se foloseşte la gătitul şi prăjitul alimentelor, proprietăţile sale digestive (uşor digerabil, stimulează digestia şi absorbţia anumitor principii nutritive) făcându-l nelipsit din preparatele alimentare. În India, copiilor li se oferă zilnic o linguriţă de ghee atât pentru stimularea creşterii şi dezvoltării fizice, dar mai ales pentru creşterea inteligenţei şi a memoriei.
Articol preluat de pe www.steaua-divina.ro/
Citiţi şi:
Bucătărie AYURVEDICĂ
Combinarea corectă a alimentelor – garanţia unei sănătăţi de fier
yogaesoteric
13 ianuarie 2011
