Gheorghe Piperea: Greenwashing

Nokian a declarat fabrica sa de anvelope de la Oradea drept prima fabrică din lume cu zero emisii de carbon. Motivul ar fi că toată producția de pneuri, estimată la 6 milioane pe an, ar fi comisă cu surse de energie regenerabilă, verde.

De precizat: Statul român a contribuit cu un ajutor de stat de 100 de milioane de euro.

Este foarte probabil că, în trecutul recent, s-a petrecut ceva similar și cu fabricile Continental și Michelin.

Să analizăm, însă, ce lipsește din poza acestei dezinformări ecologice.

Pneurile nu sunt create din energie verde și aburi de la peleții din resturi vegetale, ci din materie primă, care înseamnă derivate din petrol, negru de fum și alte componente complexe, chimizate, al căror proces de producție cauzează amprentă de carbon. Atrag atenția că „amprenta de carbon” care ni de calculează nouă când achiziționăm detergent din supermarket sau când călătorim cu avionul ia în calcul tot acest lung proces tehnologic, plus transportul, depozitarea, ambientul etc. De ce nu se calculează la fel amprenta de carbon și în cazul corporațiilor?

Pe de altă parte, pneurile aflate în uz produc constant particulele fine, micronice, de cauciuc cu negru de fum care se răspândesc peste tot, în aer, pe câmpuri și în ape, cauzând o poluare mult mai nocivă și mai extinsă decât cea cu dioxid de carbon. De ce trece mereu neobservată această realitate sumbră?

Mai grav: cum pot fi neutralizate efectele grave pentru mediu ale depozitării și arderii ilegale a pneurilor uzate, care are loc peste tot în jurul orașelor României? Unde sunt eforturile financiare, logistice și de cercetare științifică pentru reciclarea sau neutralizarea acestor deșeuri nocive?

Oare cine supraveghează realitatea declarațiilor pompoase ale corporațiilor referitoare la implicarea lor ecologică și potențialul de dezinformare? Realitatea cruntă este că auditul de mediu nu se face propriu-zis de autorități (care, cică, nu au personal și resurse), ci de ONG-uri sponsorizate chiar de marii poluatori care se prefac că sunt eco-amicali.

Așadar, în plină „luptă” cu schimbarea climatică, de ce sunt aruncați bani din ajutor de stat în aceste sectoare poluante, care mai practică și greenwashing?

Autor: Av. Gheorghe Piperea

(Greenwashing, denumit și green sheen, este o formă de publicitate sau de marketing care utilizează în mod înșelător relațiile publice și marketingul ecologic pentru a convinge publicul că produsele, obiectivele sau politicile unei organizații sunt ecologice. Companiile care adoptă în mod intenționat strategii de comunicare de tip greenwashing fac adesea aceasta pentru a se distanța de eșecurile lor ecologice sau de cele ale furnizorilor lor. – n.n.)

Citiți și:
Este „mişcarea verde” ultima minciună a Occidentului?
O lecție despre Obrăznicie și Ipocrizie Climatică

yogaesoteric
4 octombrie 2024