Greenpeace România a lansat Harta pădurilor virgine potențiale, realizată împreună cu Universitatea Eberswalde, din Germania, și Universitatea Al. I. Cuza, din Iași. Alături de hartă, a fost lansat și studiul Situația pădurilor virgine din România scris de Iovu – Adrian Biriș.
Carpații românești sunt acoperiți de cele mai vaste păduri virgine din zona temperată a Uniunii Europene. Aceste păduri sunt parte din istoria și identitatea noastră culturală. Ele sunt rămășițe ale codrilor nesfârșiți care acopereau cândva peste 80% din teritoriul actualei Românii. În aceste păduri, trăiesc aproximativ 13.000 de specii, inclusiv cea mai mare populație de urși din Europa, specii rare și endemice și carnivore mari, precum lupul și râsul. Aici, toate viețuitoarele, inclusiv arborii, trăiesc într-un echilibru care este rezultatul a mii de ani de evoluție.
Ce se petrece cu pădurile virgine în România?
Cu toate acestea și în pofida importanței lor pentru Europa și România, pădurile virgine sunt încă degradate, fie din necunoaștere, ori pur și simplu din lipsă de responsabilitate față de valoarea lor. Suntem martori la distrugerea accelerată a uneia dintre cele mai importante valori de patrimoniu pe care le are România și care ar trebui să fie un element central al brandului de țară.
Studiul Situația pădurilor virgine din România este o radiografie a eforturilor de salvare a pădurilor virgine din România și o actualizare, realizată la mai mult de 12 ani distanță, de la ultimul inventar parțial (Pin-Matra, 2005). Merită subliniat că, pentru prima dată, după o temeinică documentare, studiul aduce dovezi incontestabile despre suprafața și dinamica istorică a pădurilor virgine din România.
Protejarea pădurilor virgine din România se poate face doar prin completarea Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine. Ca să se ajungă aici, trebuie identificate și documentate aceste habitate extraordinare, în cadrul unui inventar național. Primul pas este realizarea unei cercetări preliminare care să ne ofere o evaluare a suprafeței totale potențiale și a gradului de probabilitate. Până la validarea ulterioară obligatorie din teren, este nevoie să acționăm în baza principiului prevenției și să impunem un moratoriu pe suprafețele astfel identificate.
Harta pădurilor virgine potențiale realizată de către Greenpeace România, împreună cu Universitatea Eberswalde din Germania și Universitatea Al. I. Cuza din Iași, este prima asemenea evaluare realizată după inventarul parțial din 2005 (Proiectul Pin-Matra). Mai mult, este pentru prima oară la nivel european când se dezvoltă și testează o metodologie de teledetecție pentru evaluarea pădurilor bătrâne intacte, potențial virgine și / sau cvasivirgine.
Cum a fost realizată harta?
Realizarea Hărții pădurilor virgine potențiale a durat un an de zile și a însemnat evaluarea a aproape 6.000.000 de hectare. Greenpeace împreună cu partenerii și specialiști din domeniu au dezvoltat o metodologie de analiză a datelor satelitare pe care au adaptat-o și calibrat-o ținând cont de experiența lor de teren în identificarea pădurilor virgine. Rezultatele din această primă etapă au fost ulterior filtrate și prelucrate în corelație cu criteriile de identificare a pădurilor virgine recunoscute de legislația națională. La finalul procesului au fost identificate peste 295.000 de hectare de păduri virgine potențiale care pot deveni punctul de pornire pentru realizarea inventarului național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România.
„Ne așteptăm ca acest exercițiu să fie considerat de către Ministerul Apelor și Pădurilor o invitație la acțiuni rapide si concrete pentru salvarea pădurilor virgine din România. Primul pas în protejarea acestor ecosisteme extraordinare este realizarea unei evaluări preliminare care să ofere o estimare a suprafeței totale potențiale și să restrângă aria de parcurs în teren pentru documentare. Exact asta oferă Harta pădurilor virgine potențiale realizate de Greenpeace România, împreună cu Universitatea Eberswalde și Universitatea Al. I. Cuza din Iași.”, a declarat Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanie păduri si biodiversitate Greenpeace România.
„În prezent, există voci atât în țară, cât și în străinătate, care încearcă să acrediteze faptul că în Carpații românești nu s-au mai păstrat păduri virgine, toate pădurile fiind parcurse cu tăieri în trecut și avem de-a face exclusiv cu păduri gospodărite de om. Iar pădurile care conțin elemente de arboret cu vârste de peste 140-160 de ani sunt în realitate păduri din care s-au extras selectiv fie arbori din anumite specii, cu valoare economică la vremea respectivă – de ex. rășinoase sau gorun, fie arbori cu caracteristici calitative superioare din punct de vedere a lemnului. Astfel de afirmații sunt generate fie dintr-o necunoaștere a realității cu privire la istoricul pădurii și silviculturii românești, fie de intenția de a pune sub semnul întrebării procesul de protejare a acestora.” – Iovu – Adrian Biriș, Situația pădurilor virgine din România.
„Pare să fie un pic incorect ca țările carpatice care au reușit să nu își distrugă moștenirea naturală în trecut (la fel de mult ca alții), acum să aibă o responsabilitate mai ridicată față de conservarea pădurilor virgine. O logică de afaceri ar susține că România are dreptul de a-și distruge ecosistemele pentru a crește dezvoltarea socio-economică, așa cum s-a procedat în trecut în Germania, Olanda, Belgia și multe alte țări. Într-adevăr, România are dreptul suveran de a repeta aceleași greșeli comise de alte națiuni. Dar are și oportunitatea de a propune o nouă abordare, orientată către un model de dezvoltare durabilă centrat pe ecosistem. România are un rol cheie în conservarea pădurilor Europene și o șansă unică de a fi țara numărul unu în Europa în privința gestionării responsabile a pădurilor.” – Prof. dr. Pierre L. Ibisch, profesor pentru Conservarea Naturii, Rolul cheie al României în conservarea pădurilor virgine din Europa, Harta Pădurilor Virgine Potențiale.
În fruntea topului județelor în care s-au identificat păduri virgine potențiale se află: județul Brașov – 49.601 hectare; județul Caraș Severin – 39.513 hectare; județul Argeș – 38.918 hectare.
Cea mai mare densitate de păduri virgine potențiale se află în situl Natura 2000 Făgăraș.
Citiți și:
România, jefuită: Cum a ajuns Masivul Retezat în proprietatea austriecilor de la Schweighofer, care acum au început defrișările
Profesorul Avram Fițiu: «România este singura țară din UE care a interzis accesul animalelor în pădure, ca să poată fi jefuită în liniște»
Ia să vedem, ce jocuri face prinţul Charles în pădurile din România?
yogaesoteric
29 martie 2018