Heroina afgană și CIA
Acest articol îşi propune să analizeze implicarea americană și britanică în comerțul afgan de droguri, concentrându-se pe istoria acestei implicări și pe natura comerțului de droguri de la ocupația din 2001 a Afganistanului. Astăzi, Afganistanul furnizează „mai mult de 90% din opiul ilicit din lume, din care este făcută heroina”, deci, cine profită de acest comerț?
Aşadar, toată așa-zisa luptă împotriva traficului de droguri, în care sunt mobilizate importante forţe civile și militare și fonduri enorme, este o grotescă mascaradă, servită populației prin mass-media corporatistă.
Anglo-americanii și originile talibanilor
CIA creează Al-Qaeda
În 1998, Zbigniew Brzezinski, consilierul de securitate națională al lui Jimmy Carter, a declarat într-un interviu dintr-o publicație franceză, Le NouvelObservateur, că intervenția SUA în războiul afgano-sovietic nu a început în anii 1980, ci „din 3 iulie 1979, când președintele american Carter a semnat prima directivă pentru ajutor secret acordat adversarilor regimului pro-sovietic de la Kabul”, care a precipitat invazia sovietică în Afganistan. Odată cu invazia sovietică a urmat un sângeros război de zece ani.
În mod uimitor, „înainte de 1979, Pakistanul și Afganistanul au exportat foarte puțină heroină în Occident”, dar până în 1981, „camioane din celula logistică națională a armatei pakistaneze, care soseau cu arme CIA din Karachi, au revenit adesea încărcate cu heroină – protejate de ISI [Serviciul de Securitate Internă a Pakistanului] cu documente care le scuteau de percheziția poliției” (Peter Dale Scott, The Road to 9/11).
Această schimbare a avut loc în 1981, atunci când directorul CIA, William Casey, prințul Turki bin Faisal al Serviciilor de informații din Arabia Saudită și ISI au lucrat împreună pentru a crea o legiune străină de musulmani jihadiști, sau aşa-numiții arabi afgani. Peste 100.000 de militanți islamici au fost instruiți în Pakistan între 1986 și 1992 în tabere supravegheate de CIA și [britanici] MI6. SAS [forțele speciale britanice] au antrenat viitorii luptători Al-Qaida și talibani în fabricarea de bombe și alte arme negre, în timp ce liderii lor au fost instruiți într-o tabără a CIA din Virginia. Mai mult: „Ajutoarele CIA au fost primite prin [președintele pakistanez] Generalul Zia și ISI în Pakistan.” (Peter Dale Scott, Ibid, p. 123).
Crearea talibanilor
La mijlocul anilor ’90, un grup obscur de „oameni din Țara Pashtunului” devenise o forță militară și politică puternică în Afganistan, cunoscută sub numele de talibani. În aceeași perioadă, talibanii au dobândit contacte cu ISI, adesea denumit „guvernul din umbră al Pakistanului”. În 1995, ISI a ajutat activ talibanii în războiul civil din Afganistan împotriva șefilor războiului care controlau țara. În plus, la fel ca în războiul afgan împotriva Uniunii Sovietice din deceniul precedent, ISI s-a adresat Serviciilor de informații din Arabia Saudită pentru a obţine finanțarea talibanilor, iar legăturile dintre ISI și Serviciile de informații din Arabia Saudită s-au dezvoltat mult mai strâns. Ridicarea la putere a talibanilor în Afganistan a fost ajutată și de CIA, care a lucrat cu ISI pakistanez.
La câțiva ani după ce talibanii au ajuns la putere, au început o campanie de eradicare a culturilor de opiu din Afganistan, iar „succesul programului de eradicare a drogurilor din Afganistan din 2000, sub guvernul taliban, a fost recunoscut de Națiunile Unite drept o performanţă monumentală, în sensul că nicio altă țară nu a fost în măsură să pună în aplicare un program comparabil”. În octombrie 2001, ONU a recunoscut că talibanii au redus producția de opiu în Afganistan de la 3.300 tone în 2000, la 185 tone în 2001.
În iunie 2001, cu câteva luni înainte de 11 septembrie, secretarul de stat Colin Powell a anunţat că a fost făcută o „donaţie recentă de 43 de milioane de dolari pentru conducătorii talibani din Afganistan”, ceea ce, pe lângă alte ajutoare recente, a făcut din Statele Unite principalul sponsor al talibanilor. (Robert Scheer, Bush’s Faustian Deal With the Taliban)
Implicarea anglo-americană în comerțul cu opiul afgan
Narco-Statul nr.1 al lumii
Traficul de droguri este marfa globală din care se obţine cel mai mare profit, după comerțul cu petrol și arme, astfel că, „imediat după invazie, piețele de opiu din octombrie 2001 au fost restabilite. Prețurile opiului au escaladat. Până la începutul anului 2002, prețul intern al opiului în Afganistan (în dolari/kg) era de aproape 10 ori mai mare decât în 2000” (Michel Chossudovsky, America’s War on Terrorism). Invazia anglo-americană din Afganistan a restabilit cu succes comerțul cu droguri. The Guardian informa că, „în 2007, Afganistanul avea mai multe droguri cultivate pe terenuri decât Columbia, Bolivia și Peru luate la un loc” (Patrick Wintour, Opium economy will take 20 years and £1bn to remove).
Britanicii
În 2005, Independent a raportat că ministrul de Interne al Afganistanului și-a dat demisia, „pe fondul rapoartelor care denunțau implicarea unor înalților oficiali guvernamentali în comerțul ilegal de droguri”. El s-a exprimat deschis cu privire la implicarea unor oficialilor în comerțul cu droguri și se crede că a avut divergențe cu președintele Karzai în ceea ce privește numirea funcționarilor provinciali. În 2006, Independent a raportat că ofițeri de informații și comandanți militari britanici au acuzat SUA că ar submina politicile britanice din Irak și Afganistan, după prinderea unui aliat-cheie britanic în provincia afgană Helmand. Britanicii „au dat vina pe presiunea exercitată de CIA pentru decizia președintelui Hamid Karzai de a-l demite pe Mohammed Daud din funcția de guvernator al Helmand”. Domnul Daud „a supraviețuit mai multor tentative de asasinat taliban și era privit ca un jucător cheie în campania britanică anti-droguri de la Helmand” și a fost destituit după ce Hamid Karzai, președintele Afganistanului „a ascultat sfaturi de la alți jucători puternici occidentali”.
Fostul ambasador britanic în Uzbekistan, Craig Murray, a scris într-un articol din 2007 în Daily Mail (Marea Britanie), că ceea ce s-a obținut în Afganistan a fost „cea mai mare recoltă de opiu care a fost vreodată în lume.” Murray a detaliat că „realizarea noastră economică din Afganistan depășește cu mult simpla producție de opiu brut. De fapt, Afganistanul nu mai exportă aproape deloc opiu brut. A reușit ceea ce eforturile noastre de ajutor internațional îndeamnă fiecare țară în curs de dezvoltare. Afganistanul s-a îndreptat către operațiuni de fabricare de «valoare adăugată». Aceasta înseamnă că Afganistanul acum nu exportă opiu, ci heroină. Opiul este transformat în heroină la scară industrială, nu în bucătării, ci în fabrici. Milioane de galoane de substanțe chimice necesare acestui proces sunt expediate în Afganistan cu cisterne. Cisternele și camioanele cu opiu în drum spre fabrici împart drumurile, îmbunătățite prin ajutorul american, cu trupele NATO.”
Murray arată că acest fapt s-a putut petrece pentru că „cei mai mari patru jucători din afacerea cu heroină sunt toți membri seniori ai guvernul afgan”. Murray a afirmat că „singura noastră realizare reală până în prezent este scăderea prețurilor stradale pentru heroina din Londra”.
Americanii
În 2002, fostul secretar suplimentar din cadrul Secretariatului Guvernului din India a scris că, în ceea ce privește eșecul de a combate creșterea producției de opiu, „această lipsă de succes pe frontul heroinei se datorează faptului că CIA din SUA i-a încurajat pe acești baroni ai heroinei în timpul războiului afgan din anii 1980 pentru a răspândi dependența de heroină printre trupele sovietice, și acum folosește aceasta în căutarea lui Bin Laden și a altor lideri supraviețuitori ai Al-Qaeda“.
The Hindu a raportat în 2008 că „90% din heroina vândută în Rusia provine din Afganistan”, iar Putin a afirmat că: „Din păcate, ei (NATO) nu fac nimic pentru a reduce amenințarea narcotică din Afganistan chiar și cu puțin” și că forțele coaliției „stăteau pe spate și urmăreau caravanele de droguri din Afganistan către fosta Uniune Sovietică și Europa”. În articolul se mai arăta că „în conformitate cu unele rapoarte neconfirmate, aviația militară americană de transport este folosită pentru livrarea de droguri din Afganistan până la bazele aeriene americane Ganci în Kârgâzstan și Incirlik în Turcia” și că: „s-a raportat anterior că CIA este implicată în producția de opiu din Afganistan, sau cel puțin o protejează”. Un jurnalist rus a citat oficiali anonimi afgani declarând că: „85% din toate drogurile produse în sudul și sud-estul provinciilor sunt expediate în străinătate de către aviația americană”.
Britanicii și talibanii
Antrenând talibanii
The Independent informa în 2008 că „Marea Britanie plănuia să construiască un lagăr de antrenament taliban pentru 2.000 de luptători în sudul Afganistanului, ca parte a unui acord top-secret pentru a-i face să schimbe partea. Planurile au fost descoperite pe un stick de memorie confiscat de poliția secretă afgană în decembrie”. Mai departe: „Tabăra va asigura pregătire militară pentru 1.800 de luptători talibani obișnuiți și 200 de comandanți de nivel scăzut”.
Articolul a explicat că „afganii se temeau că britanicii antrenau o miliție lipsită de loialitate față de guvernul central. Comunicările talibane interceptate sugerau că ei credeau că britanicii încercau să-i ajute”. Articolul a mai arătat că „programul a fost controlat de britanici” și că „stick-ul de memorie a dezvăluit că s-au cheltuit 125.000 USD (64.000 lire sterline) pentru pregătirea din tabără și încă 200.000 de dolari au fost alocați pentru a-i administra în 2008”, ceea ce „a stârnit alegaţiile cum că agenții britanici îi plăteau pe talibani”. Mai departe: „guvernul afgan a pus problema să ofere instruire militară pentru a transforma insurgenții într-o forță de apărare”. În plus, „stick-ul de memorie a dezvăluit planurile de a antrena talibanii să folosească telefoane prin satelit sigure, astfel încât să poată comunica direct cu oficialii britanici”.
„Ambasada britanică nu a făcut niciun comentariu oficial, alimentând speculațiile că planul ar putea face parte dintr-o operațiune clandestină mai largă.”
Cine profită de pe urma traficului de droguri?
Wall Street și Marii Bancheri
Michel Chossudovsky descrie comerțul cu heroină drept o „ierarhie a prețurilor”, prețul drogurilor de pe stradă (ceea ce se vinde în mare parte în orașele occidentale din întreaga lume), fiind de 80 până la 100 de ori prețul plătit fermierilor care îl cultivă în Afganistan. FMI a raportat că, la sfârșitul anilor ’90, spălarea banilor a reprezentat 2-5% din PIB-ul mondial și că un procent important de 590 miliarde până la 1,5 trilioane de dolari din spălarea banilor anual este „direct legat de comerțul cu narcotice”. Acest comerț cu stupefiante produce profituri care sunt „spălate în numeroasele paradisuri bancare off-shore din Elveția, Luxemburg, Insulele Britanice Channel, Insulele Cayman și alte 50 de locații de pe glob”. Aceste paradisuri „offshore” sunt controlate de băncile majore occidentale și instituțiile financiare care „au un interes în menținerea și susținerea comerțului cu droguri”.
Un exemplu în ceea ce priveşte interesul bancherilor de pe Wall Street și Londra în comerțul internațional de droguri, este cazul Columbiei și al grupului rebel FARC. În „1999, președintele NYSE [New York Stock Exchange] Dick Grasso a călătorit în Columbia și s-a întâlnit cu liderul rebelilor FARC care controlau treimea de sud a țării”. „Grasso a cerut rebelilor columbieni să își investească profiturile în Wall Street.” Associated Press a raportat că Grasso a spus liderului rebel să „facă pace și să se aștepte la beneficii economice mari de la investitorii globali” și a invitat liderul rebel să viziteze Wall Street. Pentru a permite investițiile în droguri în instituțiile financiare occidentale, „băncile majore precum Citigroup, Bank of America, Morgan Stanley, Deutsche Bank și JPMorgan Chase oferă toate servicii private pentru clienții foarte înstăriți, cu foarte puține întrebări”.
Nu este de mirare că abuzul de medicamente opioide și opiacee este în creștere, deoarece oamenii pot primi cu ușurință astfel de medicamente online fără rețetă, ca să nu mai vorbim de faptul că heroina continuă să curgă în lume, în ciuda aşa-zisului Războiului Împotriva Drogurilor.
Citiţi şi:
Producţia de opiu a Afganistanului a crescut de 40 de ori de la invazia SUA-NATO!
Americanii au creat un «duet de aur»: «Războiul împotriva drogurilor» & «Războiul împotriva terorismului»…
Un cartel mexican al drogurilor sub protecţia americană a CIA
yogaesoteric
28 februarie 2020
Also available in: Français