Iată de ce îţi mai este foame chiar şi după ce ai mâncat
Ţi se petrece să-ţi fie foame chiar și după ce ai terminat de mâncat? Care ar putea fi motivele? Foamea este felul în care trupul îi transmite creierului că ai nevoie de mai multă mâncare. Foamea apare în urma unor interacţiuni complexe între tractul digestiv, hormoni şi sistemul nervos. Din păcate, sunt multe aspecte ce pot interveni pentru a perturba acest sistem complex.
Iată câteva motive care ar putea declanşa senzaţia de foame.
1. Nu ai luat un mic dejun suficient de consistent
Un studiu efectuat de Universitatea Cambridge a ţinut sub observaţie 6.764 adulţi timp de aproape 4 ani şi astfel a observat că cei care au luat în mod regulat un mic dejun de 300 de calorii sau mai puţin au luat în greutate de două ori mai mult decât cei care au consumat un mic dejun de 500 calorii sau mai mult. Un mic dejun copios reglează glicemia pe parcursul întregii zile, ceea ce reduce poftele alimentare şi senzaţia de foame.
Cercetătorii au recomandat ca micul dejun să fie cea mai consistentă masă a zilei, pentru a controla foamea şi a evita luarea în greutate.
2. Ţi-e sete
Simptomele de deshidratare pot imita senzaţia de foame. Printre simptome de numără oboseala, durerea de cap sau dificultatea de concentrare. Poţi chiar simţi cum îţi „cântă” stomacul. Şi nici nu este necesar să fii într-o stare avansată de deshidratare. Aceste simptome apar când nivelul de lichide din trup scade cu doar 1% sau 2 %.
Aşa că data viitoare când simţi că-ţi este foame după ce ai terminat de mâncat, bea un pahar cu apă şi aşteaptă câteva minute să vezi dacă pofta de mâncare dispare.
3. Ai consumat mâncare la conservă
Bisfenolul A (BPA) este o substanţă chimică prezentă în cutia sau ambalajul alimentelor conservate, de unde poate pătrunde şi în mâncare. Printre alte probleme de sănătate pe care le cauzează, BPA este responsabilă şi de obezitate. Cercetătorii de la Harvard sunt de părere că aceasta se petrece din cauză că BPA stimulează hormonul leptină, care reglează senzaţia de foame.
BPA se mai găseşte în dozele de răcoritoare sau de bere, în sticlele de apă reutilizabile şi alte recipiente folosite pentru depozitarea alimentelor.
4. Ai băut prea multe băuturi carbogazoase
Pe lângă BPA, şi siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză poate provoca probleme. Fructoza s-a descoperit că reduce circulaţia sângelui şi activitatea zonelor creierului care reglează senzaţia de foame. Siropul de porumb cu fructoză împiedică şi funcţionarea hormonilor care transmit trupului că este sătul. Interesant este că acest aspect nu este valabil în cazul altor alimente dulci, cum ar fi fructele, legumele sau chiar zahărul alb. Toate acestea conţin în cantităţi echilibrate glucoză şi fructoză, iar glucoza se ştie că poate produce senzaţia de saţietate. Fructoza, pe de altă parte, nu are acelaşi efect.
Mai bine evitați siropul de porumb cu fructoză din produse precum cereale, condimente, batoane de cereale, sosuri de salate şi multe alte produse procesate.
5. Ai mâncat prea repede
Stomacul îi comunică creierului prin impulsuri hormonale când apare senzaţia de saţietate. Dar semnalele au nevoie de aproape 20 de minute pentru a fi înregistrate. Deci, dacă termini prea repede de mâncat, rişti să te simţi flămând şi să mănânci şi mai mult înainte ca semnalul pentru saţietate să devină activ.
O masă ar fi indicat să dureze cam 20-30 de minute, pentru a avea suficient timp pentru a savura mâncarea. Studiile arată că obişnuinţa de a mânca mai încet duce la un consum mai redus de calorii şi la o senzaţie mai mare de saţietate după masă.
6. Nu ai consumat suficiente fibre
Senzaţia de saţietate este influenţată de viteza cu care se digeră mâncarea. Fibrele rămân în stomac mai mult decât carbohidraţii simpli şi zaharurile, ceea ce măreşte senzaţia de saţietate. Fibrele sunt şi sărace în calorii, fiind, astfel, preferabile grăsimilor şi altor alimente care se digeră mai greu.
Consumă mai multe alimente bogate în fibre, precum fructe, legume, cereale integrale şi leguminoase şi mai puţine alimente procesate. Bea multă apă pentru a te menţine hidratat şi a ajuta fibrele să tranziteze prin trup, precum şi pentru a reduce senzaţia de foame.
7. Este posibil să nu fie vorba de foame
Uneori mâncăm din motive de ordin psihologic sau social. Senzaţia de foame poate fi declanşată pe fond de stres sau ne folosim de mâncare pentru a face faţă unor emoţii dificile. Mâncăm la evenimente sociale sau în urma unei presiuni sociale, de plictiseală sau fără să ne dăm seama.
Dacă mănânci pe fond emoţional sau din motive sociale, urmăreşte să modifici aceste obiceiuri. Analizează momentele în care mănânci fără să-ţi fie foame şi vezi ce se petrece. Caută să rezolvi situaţia apelând la alte mijloace decât mâncarea.
8. Probleme de ordin medical
Sunt şi anumite probleme medicale care pot declanşa o stare excesivă de foame, cum ar fi diabetul, sarcina, viermii intestinali, probleme cu tiroida sau chiar şi unele medicamente.
Dacă senzaţia de foame apare frecvent imediat după masă, este bine să consulţi un medic pentru a identifica adevărata problemă şi a lua măsurile necesare pentru a o remedia.
Citiți și:
Mic ghid de alimentație vegană și vegetariană
Vitamine și minerale necesare organismului uman
Orice boală are o cauză, iar anularea cauzei face sa dispară efectul (boala)
yogaesoteric
5 februarie 2020
Also available in:
Français