Ieromonah Savatie Baștovoi: ‘Mâine o să mă operați pe inima sănătoasă numai pentru că în lume există cardiaci’
Am crescut într-o lume în care aviatorii, ca Saint Exupery, aveau voie să scrie cărți, iar doctori ca Anton Cehov să facă dramaturgie, fără ca cineva să le reproșeze că nu sunt specialiști”. Până mai ieri, jurnaliștii din toată lumea scriau investigații economice sau medicale, fără ca cineva să le închidă gura pentru că nu sunt „specialiști”. Tot ce conta era ca ceea ce susțin să fie adevărat.
Oare nu suntem noi generația hrănită cu zeci de mii de filme și seriale în care un jurnalist sau jurnalistă, poate chiar o pereche de jurnaliști, investighează cazuri de încălcare a drepturilor și apoi modifică mersul unei societăți?
Când și cum au dispărut toate aceste mituri ale libertății de expresie și acțiune pentru a fi înlocuite cu autoritatea infailibilă a „specialiștilor”?
Până mai ieri orașele erau împânzite cu panouri prin care ni se spunea că suntem stăpâni pe trupurile noastre. „Trupul meu îmi aparține!” – strigă femeile când fac avort. Am voie să-mi tai nasul, urechile, buzele și sprâncenele; am voie să-mi tai burta, fesele și sânii, chiar și organele genitale pot să le tai și să le schimb cu altceva; am voie toate acestea, chiar și să cer o cană cu otravă pe care să o primesc din mâna unui doctor „specialist” în moarte „ușoară”, dar nu am voie să refuz o singură injecție de care nu am nevoie.
Mâine o să mă operați pe inima sănătoasă numai pentru că în lume există cardiaci, o să-mi puneți picioarele în ghips doar pentru că există multe cazuri de fracturi în lume, o să mă protejați așa de orice mi s-ar putea petrece într-un viitor probabil, ca să fie sigur că nu-mi mai rup picioarele.
Medicamentele sunt pentru bolnavi. Lumina este pentru ochi. Mintea este pentru a gândi cu ea.
Citiţi şi:
yogaesoteric
26 februarie 2021