În Germania, nudismul este din ce în ce mai atrăgător pentru noile generații
În Germania, FKK, „cultura trupului liber“, este o instituție ce există încă de la începutul secolului al XX-lea. În timp ce această tradiție părea pierdută în ultimii treizeci de ani, naturismul revine puternic datorită unei noi generații de practicanți, scrie France24.
În parcurile mari ale orașelor, lângă lacuri sau pe plajele Mării Baltice, bărbații și femeile în ținutele lui Adam și Eva sunt omniprezenți în Germania. Se estimează că aproape unul din cinci germani practică în mod regulat naturismul, o tradiție adânc înrădăcinată printre generațiile mai în vârstă.
Dar, în timp ce această cultură a trupului liber a avut tendința să se piardă în ultimele decenii, ea este din nou la modă în Germania, mai ales în rândul celor mai tineri care vor să iasă din normele sociale și canoanele frumuseții transmise de rețelele de comunicare virtuală.
Trei litere care permit tuturor să se dezbrace: FKK
Germania are toleranță și, în unele cazuri, chiar plăcere pentru a fi „fără textile”. Fie că este vorba despre sutele de stațiuni balneare sau de wellness ale țării, parcuri sau lacuri, mulți cetățeni de aici sunt cunoscuți pentru că nu au nicio reținere în a se dezbrăca.
O scurtă istorie a acestei mișcări
Prima organizație FKK din Germania a fost creată în 1898, iar ideile promovate de aceasta, legate de urmărirea obținerii unei sănătăți cât mai bune, s-a răspândit rapid, mai ales în jurul Berlinului, al Mării Nordului și al Mării Baltice.
„Chiar și la începutul secolului a existat această mișcare departe de orașe”, spune Annegret Staiger, profesoară de antropologie la Universitatea Clarkson din Potsdam, New York. „A făcut parte dintr-o mișcare mai de amploare, legată de a nu avea trupul constrâns de obiecte precum corsetele și de a-l lăsa să respire liber.”
Mișcarea naturistă a vizat în primul rând sănătatea, precum și eliberarea oamenilor de rușine, inegalități sociale și de mediile de viață nesănătoase din orașele aglomerate ale industrializării timpurii.
La acea vreme existau zeci de reviste și filme dedicate culturii FKK.
FKK a fost inițial interzisă de naziști în perioada războiului, dar practica a revenit curând. Staiger spune că s-ar putea argumenta că partidul a adoptat cultura în anumite moduri prin obsesia pentru propriile trupuri.
„În momentul în care au apărut cartea lui Hans Suren, Mensch und Sonne (Omul și Soarele) (1936) și filmul de propagandă al lui Leni Riefenstahl, Olympia (1938), nudismul a devenit încorporat – cel puțin într-o oarecare măsură – în ideologia rasială a naziștilor”, spune ea.
Cultura FKK a persistat după război și, deși a existat atât în Germania de Est, cât și în Germania de Vest, a căpătat un nou sens în Est, unde a devenit un simbol pentru ca oamenii să scape de un stat represiv.
„Cultura FKK are o tradiție de lungă durată în Germania”, spune politicianul Gregor Gysi. „Parțial, a avut legături și cu mișcarea muncitorească. În RDG (Republica Democrată Germană), plajele FKK de la Marea Baltică erau foarte populare.”
Gysi spune că nu existau plaje separate pentru nudiști – toți, fie că au ales să poarte îmbrăcăminte sau nu – se îmbăiau împreună. „Acest mod de a trata nuditatea s-a pierdut după reunificarea țării”, adaugă el.
Citiți și:
Unele revelaţii iniţiatice fundamentale despre starea de nuditate şi despre semnificaţiile ei tainice
Oraşul în care nimeni nu poartă haine
Pielea trupului uman, o tainică şi nebănuită reflexie a anumitor atribute divine (I)
yogaesoteric
8 septembrie 2022