În Olanda au intrat în vigoare paşapoartele biometrice cu amprente digitale
de George Preda
Începând de la sfârşitul lunii septembrie 2009, toate paşapoarte eliberate de oficialităţile olandeze vor conţine două amprente digitale. Toţi cetăţenii olandezi care solicită eliberarea unui paşaport vor fi amprentaţi. Patru amprente digitale vor fi memorate în baza de date naţională, iar două dintre acestea vor fi stocate pe microcipul inclus în paşapoartele biometrice.
Autorităţile olandeze au invocat reglementările europene pentru a justifica acest demers. Într-adevăr, există proiecte similare şi în alte state europene. Până acum au fost demarate oficial astfel de proiecte în Belgia, Finlanda, Franţa şi Grecia. Totuşi, în Olanda s-a trecut mult peste aceste reglementări: Olanda este acum prima ţară europeană care a legalizat implementarea unei baze de date centralizată care conţine datele biometrice, iar la această bază de date vor avea acces diferite instituţii, printre care agenţia naţională de securitate, serviciile de spionaj şi poliţia. Până la finalizarea infrastructurii bazei centralizate, informaţiile vor fi stocate de către consiliile locale.
Autoritatea olandeză de protecţie a datelor (CBP) a criticat acest proiect încă din anul 2007. Legalizarea creării bazei de date a stârnit, aşa cum era de aşteptat, noi critici. Mai ales în această fază intermediară, în care s-a demarat colectarea de date biometrice, dar nu s-a organizat structura tehnologică necesară şi nici nu s-a pus la punct integral cadrul legislativ, apar o mulţime de chestiuni critice pentru protecţia cetăţenilor. Printre altele, nu s-au definit legal o serie de aspecte cruciale, dintre care cel mai important este cine are acces la baza de date.
S-a afirmat că această bază de date va fi folosită pentru depistarea şi urmărirea penală a persoanelor care au comis infracţiuni, dar identificarea pe baza amprentelor digitale are o marjă de eroare de 3% care pune în pericol, cu siguranţă, cetăţeni nevinovaţi. „Sistemul constituie o gravă violare a vieţii private a cetăţenilor, deoarece sunt memorate datele biometrice ale tuturor persoanelor, inclusiv ale celor care nu sunt considerate suspecte,” avertizează Autoritatea olandeză de protecţie a datelor.
Legislaţia aprobată recent de parlamentul olandez permite folosirea acestei baze de date de către poliţie, pentru rezolvarea cazurilor infracţionale „serioase”, şi de către agenţiile de securitate şi spionaj pentru „prevenirea terorismului”. Ambiguitatea acestor precizări legale, dar şi posibilitatea ca următorul guvern să schimbe reglementările privind accesul la baza de date centralizată fac din această resursă un pericol potenţial la adresa siguranţei şi vieţii private a olandezilor.
Citiţi şi:
Dispozitivele RFID reprezintă o mare ameninţare la adresa vieţii private şi a libertăţii, afirmă un raport CESE
666 – Numărul Fiarei
yogaesoteric
7 octombrie 2009