În Senat au votat serviciile secrete și Masoneria

Avocatul Toni Neacșu a explicat elocvent în poziția sa s-a petrecut în Senat: Asasinarea cu premeditare a Constituției.

Totodată, un internaut de dreapta arată pe puncte chintesența votului din Senat privind Legile Justiției. Ciprian Joseanu subliniază la punctul 3 că magistraților li se permite practic să devină „acoperiți” ai serviciilor secrete, încălcându-se deontologia profesională și principiul separării puterilor în stat (considerând că serviciile secrete constituie o putere invizibilă cu o presiune și un control cert asupra tuturor instituțiilor statului), iar la punctul 4 al expunerii sale sintetice el arată că judecătorilor și procurorilor li se permite de acum să facă parte din ONG-uri, inclusiv străine.

Miza punctului se pare că a fost ignorată de întreaga mass-media: măsura respectivă, de interzicere a unei afilieri la o organizație neguvernamentală, era de fapt destinată eliminării influențelor Masoneriei din Justiție, structură ocultă care este înregistrată ca ONG de „utilitate publică” în România, grație fostului premier PSD Adrian Năstase. De acum încolo li se permite, așadar, oficial, judecătorilor și procurorilor să facă parte din Masonerie și să asculte de ordinele ei „discrete”, pentru a-și salva „frații” sau a exercita alte acte de influență conform intereselor ascunse ale organizației. Iată deci, cine a votat în Senat, de fapt, la 17 octombrie: serviciile & Masoneria (adică cam tot aia).

„1. Judecătorii şi procurorii nu vor mai fi obligați să respecte Constituția României.
2. Judecătorii şi procurorii nu vor mai fi obligați să respecte deciziile Curții Constituționale.
3. Judecătorii şi procurorii, oficial, nu mai pot fi traşi la răspundere (desi se făcea rar, de acum înainte nu se va mai face deloc), practic vor putea fi «acoperiți» ai serviciilor de informații, fără nici un fel de «pârghie legală» pentru a putea fi deconspirați.
4. Judecătorilor și procurorilor li se oferă posibilitatea aderării la diferite ONG-uri (mizeriile acestui secol, toate nenorocirile şi abuzurile se plătesc prin ONG-uri). Ce înseamnă asta? Pot fi cumpărați de diferite persoane fizice, sau juridice, române sau STRĂINE, sub pretextul că participă la diferite proiecte pe justiție finanțate de aceste ONG-uri.
5. Ceea ce prevede Curtea de Justiție a Uniunii Europene va fi lege în România, indiferent de prevederile Constituției”, scrie Ciprian Joseanu pe facebook.

O sinteză bună ne oferă și Lumea Justiției, prin semnătura lui George Tărâță:

„Senatul României a votat în bloc luni, 17 octombrie 2022, noile Legi ale Justiției. S-a petrecut într-o şedinţă condusă cu aroganţă de senatoarea PNL Alina Gorghiu, preşedintele interimar al Senatului, în care aceasta a mers până acolo încât a făcut aprecieri de felul «exemplarul George Simion». Votul s-a dat în procedura de urgenţă, amendamentele respinse în comisia specială care a dezbătut Legile Justiţiei nefiind supuse dezbaterii şi votului în plenul Senatului. Mai mult, au existat senatori care au cerut amânarea votului motivând că nu au luat la cunoştinţă de conţinutul rapoartelor pe legi emise de comisia specială parlamentară, nici măcar cu două ore înaintea şedinţei Plenului acestea nefiind accesibile. Practic, aşa-zisele dezbateri din Senatul României au fost în realitate o mascaradă sinistră, de vreme ce inclusiv votul a fost dat în orb, în funcţie de cum a decis Comisia specială.

Cert este că în cele din urmă noile Legi ale Justiţiei au fost votate graţie votului dat de PSD, PNL şi UDMR. Iar printre noile prevederi din pachetul de legi ale justiţiei adoptat de Senat s-a numărat şi abrogarea din viitoarea Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor a abaterii disciplinare constând în nerespectarea deciziilor CCR şi ale Înaltei Curţi pronunţate în soluţionarea recursurilor în interesul legii.

Cu alte cuvinte, luni, 17 octombrie 2022, Senatul României, prin votul PSD, PNL şi UDMR, au dat liber la nerespectarea de către magistraţi a deciziilor CCR şi ICCJ (dată în soluţionarea RIL-urilor). 

Căci începând de astăzi nu va mai există nicio sancţiune pentru judecătorii şi procurorii care refuză să aplice deciziile obligatorii ale CCR.

În plus, prin abrogarea abaterii disciplinare constând în nerespectarea deciziilor CCR, nu va mai există nicio piedică în a aplica cu prioritate deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR.”

Citiți și:
Situațiunea (LXXXI): Mai avem doar 5% judecători imparțiali. Câți, oare, se preocupă de Judecata ce ne așteaptă pe toți dincolo?
Ilie Șerbănescu: «Cum pot tolera așa ceva serviciile secrete românești?! Este nu numai trădare de neam și țară, ci și o mare prostie în sine!»

yogaesoteric
17 noiembrie 2022